Judetul Alba(Ghid)

Informatii generale
Asezare
in partea central-vestica a Romaniei.
Vecini
La nord: Judetul Cluj, la nord-vest: Judetele Bihor si Arad, la sud-vest: Judetul Hunedoara, la sud: Judetul Valcea, la est: Judetul Sibiu, la nord-est: Judetul Mures.
Suprafata
6.242 km2 (respectiv 2,6% din teritoriul tarii).
Populatie
416.000 locuitori.
Orase
Alba Iulia, resedinta de judet, cu 73.000 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, in vestul Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul. Alte orase: Abrud, Aiud, Blaj, Campeni, Cugir, Ocna Mures, Sebes, Teius, Zlatna.
Relieful
Este structurat pe 3 mari unitati naturale: Muntii Apuseni in nord-vest, grupa Parangului, din Meridionali (in sud o parte din Muntii sureanu, la vest de Valea Sebesului si o fasie ingusta din Muntii Candrelului, la est de Sebes) si Podisul Tarnavelor in est (Podisul Tarnavelor propriu-zis si Podisul Secaselor); culoarul Muresului separa zona inalta a Muntilor Apuseni de zona colinara a Podisului Tarnavelor, cu inaltimi de 400 - 500 m.
Clima
Are un caracter continental si variaza in functie de unitatile de relief, incadrandu-se in doua sectoare mari: in zonele montane se inregistreaza o clima rece si mai umeda, iar in zona de dealuri, mai calda si ceva mai uscata. Temperatura medie in ianuarie este de -2 - -10C iar in iulie de 10 - 200C.
Cursurile de apa
Sunt uniform repartizate, apartin bazinului Muresului, de la nord-est la sud-vest si afluentilor sai (Sebes, Tarnave, Aries, Ampoi, Cugir).
Atractii turistice
Munti
Muntele Gaina (de 1.484 m), partial pe teritoriul judetului Alba (la 8 km sud-vest de Avram Iancu), pe platoul sau avand loc marea sarbatoare folclorica „Targul de fete”, in fiecare an la 20 iulie. Muntii Bihor (cu vf. Curcubata, de 1.849 m), cel mai inalt din Muntii Apuseni, (la 4 - 5 ore de Arieseni). Alti munti: Muntele Mare, Muntii Trascaului, Muntii sureanu (cu vf. lui Patru de 2.130 m).
Pesteri
Complexul carstic Scarisoara din Muntii Bihorului, (la 2 - 3 ore de Garda de Sus), cea mai mare pestera cu gheata din Romania si printre putinele din lume si unicat in sud-vestul Europei situata la aceasta altitudine. Ghetarul are 18 - 20 m grosime si un volum de circa 75.000 m3, netopindu-se niciodata, desi are aproximativ 3.000 de ani). „Huda lui Papara”, la 2 ore de Salciua, una din cele mai interesante pesteri din Muntii Apuseni- Trascaului ce se desfasoara de-a lungul a 2.000 m pe langa un parau subteran, cu lacuri si cascade, sali spatioase si sectoare inguste de mare spectaculozitate. Alte pesteri: Ghetarul de la Vartop, langa Arieseni, la 1.300 m altitudine, Ghetarul de la Zgurasti, Pojarul Politei.
Chei si defilee
Cheile din Bazinul Vaii Rametului, langa comuna Ramet, cu abrupturi si suprafete inclinate, populate cu guri de pesteri (47), cu nise, arcade, turnuri, cornise sau polite structurale, unde se intalnesc floarea de colt si garofita alba, plante declarate monumente ale naturii. Defileul Ariesului, cu abrupturi, creste, pesteri, unul dintre cele mai pitoresti, mai cunoscute si mai populare defilee din tara. Cheile din bazinul vaii Galdei (Cheile intregalde) ce adapostesc floarea de colt la cea mai scazuta altitudine din tara - 590 m. Alte chei si defile: Cheile Ampoitei, in Muntii Trascaului.
Lacuri
Iezerul Ighielului, la 22 km de Ighiu, cel mai intins lac carstic din Romania de pe cursul superior al raului cu acelasi nume, in sudul Muntilor Trascau (la 924 m altitudine). Iezerul sureanu, rezervatie stiintifica complexa (la 1.790 m altitudine), in nordul Muntilor sureanu. Alte lacuri: Oasa (de 460 ha, la 33 km de sugag), Tau, Nedeiu - lacuri de acumulare, Lacurile de la Ocna Mures pe masive de sare.
Rezervatii si monumente ale naturii
Dealul cu Melci, rezervatie paleontologica (la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe Valea Ariesului, adaposteste resturile a mii de melci ramasi din marile calde cretacice. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din Romania. Pietrele Detunatei (la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de Bucium), rezervatie geologica formata din doua varfuri de bazalt vulcanic: „Detunata Goala” si „Detunata Flocoasa” (la 1.200 m altitudine). Rapa Rosie (la 3 km de Sebes), rezervatie geologica de 10 ha, care cuprinde forme sculpturale (coloane, turnuri, piramide) pe malul drept al Secasului, modelate de apa ce a lucrat cu incapatanare 60 milioane de ani. Cetatile Romane de la Rosia Montana (la citiva km de gara Campeni), rezervatie geologica si arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor. Alte rezervatii si monumente ale naturii: Negrileasa, rezervatie floristica cu 5 ha de narcise, sesul Craiului de la Scarita - Belioara, rezervatie botanica.
Arbori ocrotiti
Fagul imparatului de langa Muncelu, un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata. Alti arbori ocrotiti: Stejarul lui Avram Iancu, copac ce are peste 500 ani, Teiul lui Eminescu de la Blaj.
Statiuni turistice
Arieseni, in muntii Bihor, la 1.000 - 1.100 m altitudine, la izvoarele Ariesului Mare (pe DN 75), o statiune climaterica propice practicarii sporturilor de iarna. Ocna Mures, statiune balneoclimaterica (la 258 m altitudine), pe stanga Muresului, dispune de lacuri saline si un climat continental-moderat; temperatura medie anuala fiind de 90C (in iulie peste 200C, in ianuarie sub -40C). Dintre instalatiile de tratament de aici amintim: solariu cu amenajari pentru aeroterapie si helioterapie, instalatii pentru electroterapie, instalat ii pentru bai calde, instalatii cu apa minerala sarata concentrata. Caile de acces sunt: feroviare - gara Razboieni pe linia Bucuresti - Brasov - Cluj-Napoca - Oradea, apoi cu mijloacele auto pana in statiune, rutiere: DN 1, E 15 A de la Alba Iulia sau Cluj- Napoca, cu abatere din localitatea Unirea pe DJ 29.
Vestigii istorice
Cetatea Alba Iulia, prima cetate medievala (sec. IX - X), construita de voievodul Gyla. Cetatea Alba Caroli este cea mai mare si ultima fortificatie de acest fel din Transilvania, construita intre 1716 - 1738. Ruinele Cetatii Dacice de la Capalna (sec. II i.Hr. - 106 d.Hr.), pe Dealul Cetate (la 610 m altitudine), inclusa de Burebista in sistemul de aparare al Sarmisegetusei Regia. Ruinele Cetatii Dacice de la Craiva (sec. II i.Hr. - I d.Hr.), centrul tribului dac al apulilor, (anticul Apoulon), despre care a scris Ptolemeu in „Geografia” sa. Palatul Voievodal Alba Iulia (sec. XIII - XVIII), cladire impresionanta, datand de aproape 5 secole, refacuta de Isabela si Ioan Sigismund, (la mijlocul sec. XVI), fosta resedinta a lui Mihai Viteazul (1599 - 1600). Castelul Martinuzzi de la Vintu de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop de Oradea si guvernator al Transilvaniei. Are o rezonanta sumbra, pentru ca aici a fost asasinat guvernatorul din ordinul generalului Castaldo (1551) si a stat inchis, iar apoi ucis, domnul Moldovei, Aron Tiranul (1595 - 1597). Alte vestigii istorice: Vestigiile asezarii romane de la Brucla din Aiud (sec. II - III d.Hr.), astazi doar ruine, Cetatea Aiud (sec. XIII - XV), face parte dintre cele mai vechi fortificatii urbane din Transilvania, Cetatea de Balta (sec. I i.Hr. - I d.Hr.), astazi doar ruine, Cetatea Tauti (1276), Cetatea Uioara de la Teleky (sec. XIII), astazi doar ruine, Asezarea romana Ampelum de la Zlatna, Ocnele de sare romane din Ocna Mures, Castelul Bethlen din Blaj (sec. XV), care in prezent gazduieste Muzeul orasenesc, Castelul „Bethlen” din Cetatea de Balta (1570 - 1580), Castelul Teleky din Ocna Mures (1742), Castelul Bethlen din Sanmiclaus (1668 - 1683), construit in stil renascentist tarziu.
Edificii religioase
Catedrala Romano Catolica din Alba Iulia (1246 - 1300), cel mai valoros monument de arhitectura medievala din Transilvania, de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame, avand un stil romanic tarziu. Iancu de Hunedoara a restaurat-o si a facut din ea necropola familiei sale. Biserica Evanghelica din Sebes (sec. XIII - XIV), o simbioza a stilului romanic si gotic, reprezinta (prin vechimea si frumusetea sa), un valoros monument. Partea veche exista din timpul invaziei tatare din 1241. Catedrala ortodoxa a reintregirii din Alba Iulia (1921 - 1922), o impletire de stiluri vechi romanesti. Biserica „Sfantu Gheorghe” din Lupsa (1421), ctitorie a cneazului Vladislav. Biserica romanica de la Santimbru (sec. XIII), refacuta de Iancu de Hunedoara in amintirea bataliei de aici. Alte edificii religioase: Biserica Romano Catolica din Abrud (1270), Biserica reformata din Aiud (sec. XV), Catedrala greco catolica de la Blaj (1738 - 1745), Biserica reformata din Cetatea de Balta (sec. XIII), Biserica reformata din Teius (sec. XIII), Biserica romano catolica din Teius (1448), Biserica ortodoxa din Zlatna (1424), Manastirea minorita din Aiud (1724 - 1736), Manastirea Ramet de la Ramet (1240), la 18 km de Teius.
Edificii culturale
Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia (1792, iar cladirea din 1784), infiintata de episcopul Batthyani si dispune de peste 55.000 carti, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule si este intre cele mai valoroase din Romania. Printre manuscrisele de aici exista si o parte a valorosului „Codex aureus” (sec. VIII), pe foi de pergament. Muzeul de stiinte naturale din Aiud (1794), al doilea de acest fel, ca valoare, din Romania, in cele 5 sali fiind expuse peste 3000 de insecte, fluturi, pasari. Muzeul Unirii din Alba Iulia, printre cele mai vechi din tara (1887) ce functioneaza in cladirea „Babilon” (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte (arheologie, istorie, etnografie), o colectie numismatica, o colectie epigrafica si o biblioteca bine dotata (peste 55.000 volume). De cladirea „Babilon” apartine si scoala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu Romania (prin hotararea solemna a Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918). Muzeul memorial „Avram Iancu” de la Avram Iancu, in locul unde s-a nascut, in 1824, Avram Iancu, revolutionarul pasoptist, „Craiul muntilor”. Casa adaposteste documente si proclamatii alcatuite de el, obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revolutiei de la 1848 - 1849. Casa memoriala „Horea” de la Horea, in locul unde s-a nascut in 1730 Vasile Nicola-Ursu, zis Horea. Casa memoriala „Blaga” de la Lancram (la 4 km de Sebea), in locul natal si de veci al filosofului si scriitorului Lucian Blaga (1895 - 1961).
Monumente si statui
Monumentul Horea, Closca si Crisan din Alba Iulia, in memoria conducatorilor rascoalei de la 1784 care s-au jertfit pentru instaurarea unor oranduieli mai drepte pentru poporul asuprit. Monumentul de la Miraslau din Miraslau, dedicat ostenilor lui Mihai Viteazul care si-au dat viata in lupta de aici, la 8 septembrie 1600, fiind infranti de armata generalului Basta. Monumentul de pe Campia Libertatii din Blaj, ridicat in amintirea Revolutiei din 1848. Monumentul pe locul unde au fost franti cu roata Horea si Closca, „Dealul Furcilor” din Alba Iulia. Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia (in fata Muzeului Unirii). Alte monumente si statui: Statuia ecvestra a lui Avram Iancu de la Campeni, Statuia poetului Lucian Blaga din Lancram.
Etnografie
„tara Motilor” din acest judet este un focar de arta si obiceiuri populare, distingandu-se localitatile: Avram Iancu (traditionala vatra a tulnicului folosit de femei, unde fiinteaza o vestita echipa de tulnicarese), Bucium (cel mai bogat si mai interesant port popular romanesc din aceasta parte a tarii), Capalna (obiceiuri legate de existenta oierilor), Laz (scoala populara de arte: tesaturi, cusaturi, pictura pe sticla), Sasciori (ceramica rosie smaltuita si nesmaltuita), sugag (scoala populara de arta: cioplitul lemnului), Vidra (asezare tipic moteasca, cu mesteri tulnicari si ciubarasi).