Trasee Turistice (Judetul Covasna)

Informatii furnizate de www.bailecovasna.ro

- Centru - Muntele Plesuv - Pusta lui Kokorja si Garadics, punct rosu (timp de mers: 2 ore)

- Hotel - centrul de tratamente Montana - Dambul cu Mesteceni - pusta lui Kokorja, triunghi galben (timp de mers: 1,5 ore).

Informatie furnizata de www.bailecovasna.ro

"Mocanita" si trenul cu plan inclinat sunt doua atractii ale orasului.

Ultima cursa a mocanitei a avut loc in anul 1999, iar in 2002 a fost infiintata pentru salvarea ei Fundatia "Sikló". De atunci au mai fost doar cateva curse pentru turisti.

La jumatatea liniei ferate dintre Covasna si Comandau poate fi vazuta linia de cale ferata de plan inclinat, proiectata si realizata in anul 1892 de catre inginerul Emil Lux. Principiul de functionare este simplu: vagoneta incarcata porneste de pe deal spre vale datorita gravitatiei, tragand in sus cealalta vagoneta, legata de prima cu un cablu de otel.

Informatie furnizata de www.bailecovasna.ro

Se afla pe culmea inalta a padurii Miske, la o distanta de 3 km de centrul orasului. Legendele afirma ca in cetate a locuit Ileana Cosanzeana, a carei avere imensa este ascunsa in beciurile cladirii, pazita de un cocos care in sapte ani adoarme o singura data. Cu aceasta ocazie, portile secrete se deschid, iar cel care ghiceste momentul potrivit poate scoate la lumina intreaga comoara.

Informatie furnizata de www.bailecovasna.ro

Simbol al orasului, Balta Dracului, o eruptie de noroi si gaze (oxizi de carbon si sulf), a fost folosit la inceput pentru tratament.
Conform traditiei, in anii 1700 acest miracol al naturii era mai spre nord, dar intr-un mod enigmatic s-a mutat in centru, lasand in vechiul sau loc un frate mai mic, "Mica Balta a Dracului".
Balta Dracului este, dupa opinia geologilor, o emanatie de dioxid de carbon: apa minerala izvorata din adancuri si cea freatica sunt mentinute de gaze in vartej.
Vulcanul Balta Dracului este azi complet inofensiv, vizitator

Informatie furnizata de www.bailecovasna.ro

Frescele din interiorul bisericii romano-catolice din satul Ghelinta a fost extinsa in secolul al XV-lea, insa in interiorul cladirii au fost pastrate frescele executate la inceputul secolului al XIV-lea.
O bogatie aparte a bisericii o constituie frescele de pe peretii cladirii, infatisand diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, care se afla pe trei dintre peretii bisericii (cel nordic, cel vestic si cel sudic). Data executarii se estimeaza a fi intre anii 1330-1340. Pe partea de sub sirul frescelor Sf.