Judetul Mures

CUPRINS:
1.Cadru Natural
1.1Asezare
1.2Suprafata
1.3Populatie
1.4Clima
1.5Relief
1.6Fauna si Flora
2.Istoric
3.Economie
4.Educatie
5.Puncte de interes turistic
5.1Cetatea medievala Targul Mures
5.2Casa pe Arcuri
5.3Cazinoul Evreiesc
5.4Fantana Cantatoare
5.5Gradina Zoologica
5.6Palatul Culturii
5.7Piata Teatrului
5.8Cetatea Sighisoara
5.9Universitatea de Medicina si Farmacie
5.10Casa cu Cerb
5.11Biserica Ortodoxa
5.12Turnul Aurarilor

CADRUL NATURAL
Asezare Judetului Mures este asezat in partea central-nordica a Transilvaniei, (la vest meridianul de 240 longitudine estica, la est cel de 250 15' latitudine estica, iar pe latitudine se intinde intre paralela de 460 4' lattitudine nordica in sud si cea de 470 12' latitudine nordica in nord). Judetul Mures are ca vecine pe : Jud. Suceava - in nord-est (15 km), jud. Harghita - in est (130 km), jud. Brasov - in sud-est (20 km), jud. Sibiu - in sud (80 km), jud. Alba - in sud-est (40 km). La nord-est, spre Toplita, localitatea Ciobotani, spre sud Apold, spre vest Hadareni si spre nord-vest Sarmasu.
Supafata: 6.696 kmp, din care:
- 409 mii ha teren agricol
- 219 mii ha arabil
- 174 mii ha pajisti
- 3.5 mii ha vii
- 6.0 mii ha pomicultura
- 216 mii ha paduri.

Populatia:
- 604.000 locuitori.
- 48.8% traieste in mediul urban si 51.2% in mediul rural

Clima Trasaturile climatice ale judetului Mures sunt o consecinta a pozitiei sale in centrul Transilvaniei, fapt care incadreaza acest teritoriu in subprovincia climatica temperat-continental moderata, definita de circulatia si caracterul maselor de aer din vest si nord-vest. Acestui teritoriu ii sunt specifice verile mai calduroase, iernile lungi si reci. In partea de vest a judetului, climatul este mai cald si mai secetos.
Datorita etajarii reliefului, temperaturile aerului prezinta diferentieri regionale. Urmarind valorile anuale ale temperaturii medii lunare se constata ca in zona colinara si de podis, luna cea mai rece este ianuarie (cu medii de -3°C, -8° C), iar cea mai calda, iulie (+18°C, +19°C) cu usoare cresteri pe vai. In zona montana luna cea mai rece este februarie (-4°C, 1°C) iar cea mai calda este luna august (+8°C, +12°C).
Numarul zilelor de vara oscileaza intre 60-85. Zilele tropicale sunt putine. Numarul mediu anual al zilelor cu inghet este de 127. Numarul cel mai mare de zile cu inghet apartine lunii februarie.
Cantitatea medie anuala a precipitatiilor insumeaza 580 mm in partea de vest a judetului Mures, 700-899 mm in partea centrala si de nord-vest si 1400 mm pe crestele muntilor. Cantitatile medii in luna iulie se incadreaza intre 80 si 180 mm, iar in ianuarie intre 30 si 50 mm. Cantitatile maxime cazute in 24 ore au inregistrat valori mari de peste 100 mmm, valoarea maxima a fost de 145,5 mm la Miercurea Nirajului (18.06.1929). Grosimea medie a stratului de zapada variaza intre 80-120 cm la munte si 25-40 cm in zona colinara.
Umiditatea relativa exprima gradul de saturarea a atmosferei cu vapori de apa. Daca in regiunea de munte umiditatea relativa depaseste 80% datorita persistentei maselor de aer umede, ea scade la 76% in zona dealurilor subcarpatice si la 70% in culoarul Muresului.
In timpul iernii sunt frecvente vanturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depasesc 50 m/s.

Relief judetului Mures se caracterizeaza in special prin etajarea pe directia est-vest: acesta coboara in trepte de pe culmile Carpatilor Rasariteni inspre Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor. Judetul se imparte deci, intr-un sector mai inalt de munti, si unul inferior, de podis. Relieful colinar si de podis ocupa jumatate din suprafata judetului, pe cand cealalta jumatate revine dealurilor subcarpatice transilvanene si muntilor vulcanici Caliman si Gurghiu.
In partea de nord si de est a judetului se intind culmile vulcanice al Calimanului si Gurghiului. Situati la nordul judetului Mures, muntii Caliman constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din tara noastra. Fiind cei mai inalti din sirul vulcanic, inaltimile maxime se intalnesc pe varful Pietrosul 2100 m, varful Ratitis 2022 m si varful Bistricior 1990 m. Muntii Caliman spre sud se intind pana in valea Muresului. Ei se continua cu muntii Gurghiu, cuprinsi intre valea Muresului si Tarnava Mare, care sunt mai scunzi decat muntii Caliman. Punctele cele mai inalte a acestor muntii vulcanici sunt reprezentate prin varful Saca 1776m, varful Tatarca 1689 si varful Batrana 1634 m. Muntii Calimani sunt separati de muntii Gurghiului de defileul Muresului desfasurat intre Toplita la nord si Deda la sud.
Unitatile deluroase apartinand Podisului Transilvaniei sunt structurate in trei unitati. Campia Transilvaniei, Podisul Tranavelor si Subcarpatii Transilvaniei.

Campia Transilvaniei situata la nord-vest de Mures este o regiune mai joasa, formata din dealuri scunde, avand in medie 500 m inaltime si fiind brazdata de vai largi. Datorita pantei line pe care se intind ogoarele si a lipsei padurii aceasta regiune este denumita campie. Campia Transilvaniei include campia colinara a Sarmasului, Dealurile Madarasului, Comlodului si Ludusului.

Podisul Tarnavelor extins la sud de Mures are o infatisare cu totul deosebita fata de Campia Transilvaniei. Aici dealurile sunt mai inalte (peste 600 m), iar culmile au versanti mai povarniti si acoperiti cu paduri. Podisul este strabatut de la est la vest de raurile Tarnava Mare si Tarnava Mica. Podisul Tranavelor include Podisul Targu Mures (dealul Nirajului 500 m) si Podisul Jacodului (dealul Nadesului), Podisul Dumbravenilor, Podisul Vanatorilor.
In partea de est a judetului, in zona cutelor diapire sunt situati
Subcarpatii Transilvaniei. Au altitudine de 600-1000 m si sunt reprezentati prin dealurile Muresului, Subcarpatii Tarnavelor si Subcarpatii Reghinului.

Fauna si Flora : Zona padurilor de foioase intre 500 si 1200 m ocupa Podisul Tarnavelor si Campia Transilvaniei fiind reprezentata prin paduri de stejar amestecate cu gorun si artar in alternanta cu pajisti si culturi agricole.

Vegetatia subalpina situata la peste 1600 m in Muntii Calimani si Gurghiului este reprezentata prin tufisuri de jneapan, smirdar, enupar, pajisti cu pausca, taposica. In paduri se intalnesc ursul, cerbul, lupul, jderul, rasul, mistretul, capriorul, cocosul de munte, alunarul, veverita, salamandra, vipera, fazanul. In rauri pastrav, lipan, scobar, clean, crap etc. multe specii constituind valoroase trofee de vanatoare.

Diversitatea mediului geografic a determinat crearea unor areale de protectie pentru diferite specii de plante sau animale. Rezervatiile naturale se impart pentru diferite specii de plante sau animale, in mai multe grupe: complexe - lacul Faragau (35,5 ha) - ihtiofauna; botanice - Zau de Campie (2,5 ha) - acesta fiind singurul loc din tara unde vegeteaza bujorul de stepa, Valenii de Mures (2,25 ha) - pentru laleaua pestrita ; forestiere - Padurea Mocear (50 ha) - cu stejar seculari de 400 - 700 ani, Padurea Lapusna, Padurea Gurghiu - cu narcise si lalea pestrita, Padurea Bradet cu larice si tisa; zoologice - Sabet (50 ha) pentru avifauna. Mai sunt ocrotite Lacul helioterm Ursu - Sovata, plantele halofile de la Sovata, Jabenita, Ideciu de Jos.

ISTORIC
Cercetarile istorico-arheologice certifica existenta activitatii umane pe meleagurile muresene inca din neoliticul timpuriu, de asemenea arheologia atesta o deplina continuitate a structurilor socio-culturale pentru perioada veche si straveche. Epoca romana va integra Valea Muresului si a Tarnavelor intr-un vast complex statal, puternic individualizat in lumea veche. Asezarile fortificate decoperite la Targu Mures, Cristesti, Golesti, Sarateni, Sighisoara, Ideciu de Sus, Brancovenesti, Iernut, Lechinta indica cu certitudine convietuirea populatiei dace cu romanii precum si sinteza superioara a celor doua tipuri de civilizatie. Continuitatea populatiei pe aceste meleaguri este demonstrata si de asezarile de la Sintana de Mures (sec.III-IV), Cipau (sec.III-VIII), Band (sec.V-VII), Targu-Mures (sec.IV-VI), Ludus (sec.V-VI), Valea Larga (sec.VII), Singeorgiu de Mures (sec.X-XI), Neagra (sec.XI).
Incepind cu sec. al XII-lea sunt adusi in Transilvania, de catre regalitatea maghiara, secuii si mai apoi, de la inceputul sec. XIII-lea sasii. Ulterior acestia se vor organiza in scaunul Mures (1409)-secui si Sighisoara (1337)- sasii.
Activitatea comuna (1848) a tinerilor romani, maghiari, secui si sasi a creat premisele colaborarii in lupta pentru schimbarea vechii oranduiri. Din nefericire, datorita conservatorismului aristocratic, a neintelegerii doleantelor romanilor, a persecutiilor si a actiunilor represive a garzilor nemesesti evenimentele au luat un curs nedorit, spre confruntarea militara.Alaturi de alte lupte ale romanilor pentru unitatea nationala, Memorandumul a fost una dintre cele mai cunoscute interventii politice in vederea constituirii statului national unitar roman.
Inca din 1493 in municipiul Targu Mures, sunt semnalate primele bresle. Pana la jumatatea sec.XVI, orasul va inregistra un curs ascendent al dezvoltarii, intre 1601 si 1602 este remarcabila distrugerea aproape completa a asezarii de catre trupele generalului Basta. Abia la 1658 se poate vorbi de refacerea cetatii. In preajma anului 1848, municipiul Targu Mures cuprindea bresle din domeniul croitoriei, cizmariei, faurarilor, lacatusilor, dulgherilor, cojocarilor, tabacarilor, farmacistilor,etc. La sfirsitul sec. XVIII se construiesc centrala electrica, calea ferata spre Cluj, fabrica de cherestea si mobila, de spirt si zahar. In 1874 se infiinteaza prima intreprindere de constructii si nu dupa mult timp rafinaria de titei.
Perioada interbelica va aduce cu sine asfaltarea strazilor orasului, in proportie de 70% , construirea statiei de epurare a apelor uzate, precum si desavirsirea sistemului de cladiri necesare invatamantului.
Municipiul Sighisoara este "Orasul muzeu" fiind singura cetate medievala din Europa locuita pana in zilele noastre. Cetatea este inconjurata de un zid ce protejeaza circa 150 de case, fiecare dintre acestea fiind un unicat arhitectural. Orasul este atestat de la 1280 sub numele de Castrum rex. Sub pavaza turnului cu ceas se adaposteste casa in care a locuit, intre 1431-1435, Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran si tatal lui Vlad Tepes.

ECONOMIE
Structura productiei industriale a judetului Mures se prezinta in modul urmator: industria chimica a cauciucului si maselor plastice 47,05 % , industria alimentara 17,74 %, industria de exploatare si prelucrare a lemnului 9,69 %, industria altor produse din minerale nemetalice (materiale de constructii, sticla, portelan faianta) 7,95 %, industria de masini, echipamente, aparate electrice si prelucrarea metalelor 7,54 %, industria textila si a confectiilor din textile, piele si blana 6,65 %, captarea purificarea si distribuirea apei 2,29 %. Un sector cu un grad accentuat de privatizare si ascensiune constanta este sectorul constructiilor.
Suprafata agricola a judetului Mures este de 409.750 hectare; este utilizata ca teren arabil 222.730 hectare (54,4%) , pasuni 112.872 hectare (27,5%), fanete 63.144 hectare (15,4%), vii si pepiniere viticole 4.742 hectare(1,2%), livezi si pepiniere pomicole 6.262 hectare (1,5%).
Productia vegetala se bazeaza pe cultivarea cerealelor (grau, porumb, secara etc.), plantelor tehnice (sfecla de zahar, in si canepa, tutun, hamei).

EDUCATIE
Reteaua institutelor de cercetare a judetului Mures cuprinde: Statiunea de cercetari si productie pentru bovine Sangeorgiu de Mures, Romsuintest SA Peris, Statiunea de Cercetare si Produse pentru animale de blana SA Targu-Mures, Statiunea pentru Cercetare SI Productie pomicola SA Targu-Mures, Centrul de Cercetari Medicale Targu-Mures.
Sistemul de educatie in judetul Mures cuprinde cinci institutii de invatamant superior :Universitatea de medicina si farmacie Targu Mures, Universitatea tehnica Targu Mures.

PUNCTE DE INTERES TURISTIC
Cetatea Medievala Targu Mures Cetatea medievala din Tg.Mures, monument istoric de mare valoare a fost construita in prima jumatate al secolului al XVII-le. Construita in 1492, curtea castelului-cetate avea un plan de pentagon neregulat si sase bastioane. castelul avea scopul de a intimida eventualele incercari de nesupunere ale secuilor. Castelul avea scopul de a intimida eventualele incercari de nesupunere ale secuilor. De-a lungul timpului a fost distrusa in mare parte de invazia trupelor straine, lucrarile de renovare incepand cu anul 1602. Locuitorii au ajutat activ la terminarea cetatii, dintre cele sapte bastioane ale cetatii cinci fiind construite de breslele care s-au angajat sa construiasca fiecare cate unul.
Casa pe Arcuri Cladirea dateaza inca din secolul al XV-lea, dar, in decursul anilor, a suferit numeroase schimbari. La inceputul secolului al XVIII-lea pe coltul strazii Nagypiac si al strazii Szentkiraly a fost o casa de locuit. In imediata vecinatate al acestei cladiri era situata scoala bisericii romano-catolice. Scoala servea si unor scopuri caritabile, hranind si invatand copii ai familiilor sarace. Cladirea a fost terminata in jurul anului 1772. Construirea sa pe arcuri a fost solicitata chiar de Consiliul Orasenesc care emite o hotarare prin care pietonii sa poata circula pe acolo fara probleme si pe timp de ploaie.
Din pacate, in anul 1873 acoperisul cladirii pe arcuri a ars, o parte a salilor de la etaj fiind distruse. Un an mai tarziu, casa a fost renovata, construindu-se inca un etaj. Din pacate, arcurile au fost zidite, astfel incat cladirea si-a pierdut din frumusete si din aspectul ei unic. Spatiile obtinute prin zidirea arcurilor au fost inchiriate pentru diferiti comercianti. In cursul secolului al XX-lea pe fatada cladirii au fost efectuate mai multe schimbari care, facute fara prea multa cunostinta de arhitectura, au periclitat serios stabilitatea casei. Dupa redarea stabilitatii acestei minunate cladiri , ea a fost renovata din nou, intre anii 1983-84, ocazie cu care au fost readuse la lumina si arcurile, iar zidurile au fost schimbate cu vitrine taiate dupa forma acestora.
Cazinoul Evreiesc In secolul al XIX-lea in Targu Mures a trait o numeroasa comunitate evreiasca. Numarul evreilor din urbea noastra s-a marit asa de mult, incat sinagoga construita intre anii 1888-1889 a devenit neincapatoare. Lucrarile de constructie la noua cladire a evreilor, au fost incepute prin 1927. Cladirea a fost proiectata pentru cca. 1000 de credinciosi. Langa cladirea centrala au mai fost construite si doua case de rugaciuni numite "polush"-uri. La inceputul secolului al XX-lea, cand comunitatea era numeroasa, a fost ridicata problema deschiderii unui loc de agrement pentru membrii comunitatii evreiesti. Astfel s-a nascut ideea construirii unei cladiri cu functia de club si de cazino. Cazinoul a fost amplasat pe piata centrala a Targu Muresului.
Fatada cazinoului a fost bogat ornamentata, dar in anii `20 ai secolului trecut, sub pretextul renovarii si a modernizarii au fost distruse o parte a decoratiunilor exterioare secesioniste.
Un alt loc de agrement a fost casa de cultura a evreilor, unde au fost organizate baluri, proiectii de filme, serate literare si alte evenimente culturale. Azi comunitatea evreilor din Targu Mures aproape ca nu mai exista, deoarece o parte a celor ramasi in viata dupa deportari au emigrat in Israel.
Fantana Cantatoare Orasul era vestit in secolul al XIX-lea si pentru faimoasa fantana cantatoare. Ea a fost renovata marindui-se bazinul de apa pentru eventualele incendii, apoi a fost construit un fel de pavilion mic care era acoperit de o cupola. Aceasta ascundea ceasul si mecanismul, care folosindu-se de forta apei, asigura muzica. Pe cupola era plasata o statuie a lui Neptun cu tridentul in mana si care indica trecerea timpului, rotindu-se incet. Statuia facea o intoarcere completa in 24 de ore, iar muzica putea fi auzita din 6 in 6 ore. Fantana a fost admirata de vizitatori si de locuitori pana in luna decembrie a anului 1836, cand o furtuna puternica i-a demolat cupola. Mecanismele ascunse in cupola s-au defectat si ceasul n-a mai putut fi reparat.
Gradina Zoologica Situata pe o inaltime din partea estica a orasului, platoul ofera o serie de ocazii pentru cei care vor sa petreaca la iarba verde, departe de zgomotul orasului. Platoul imbina frumosul cu utilul, astfel incat se pot gasi locuri de agrement pentru toate gusturile. Copii gasesc un loc de joaca excelent, iar restul familiei poate organiza un picnic, ori pot intra la unul dintre restaurantele din jur. Prin anii `60 al secolului trecut au fost construite terenul de joc, teatrul de vara, calea ferata ingusta si gradina zoologica. Dupa amenajarea unor custi provizorii, a fost construita si cladirea in care au fost plasati leii. Ulterior, custile au fost inlocuite cu unele mai noi, care la vremea aceea erau cele mai moderne din tara si in 1978 a fost construit adapostul pentru flori, pesti si pasari exotice. In 1989 a fost inaugurata cladirea care adaposteste maimutele. Gradina zoologica a fost foarte cunoscuta in tara si strainatate, fiind recunoscuta pentru numarul mare de animale gazduite. Azi, gradina zoologica are un numar mai modest de animale, administrarea acesteia fiind foarte costisitoare pentru bugetul subred al orasului, dar si in aceste conditii reprezinta un punct de atractie al orasului.
Palatul Culturii Primele proiecte pentru construirea unui edificiu dateaza din 1910 cand a fost organizat un concurs pentru selectarea planurilor. Cladirea a fost gandita initial cu doua etaje, dar, a mai fost adaugat un nivel, marindu-se spatiul destinat conservatorului, muzeului de arta si pinacotecii.
Construirea palatului a fost asigurata de fratii Grünwald si de firma Schiffer dupa planurile lui Komor Marcell si Jakab Dezső. Acoperisul a fost realizat din tigle colorate confectionate de firma Zsolnay, renumita pentru realizarea obiectelor de portelan. Holul a fost realizat dupa planurile artistului Körösfői Kriesch Aladar, care, a sculptat si o parte a basoreliefurilor de pe exteriorul palatului si a pictat cele doua fresce de la intrarea in hol. In holul lung de 45 de metri se mai gasesc statuile lui G.Enescu si L. von Beethoven. Partile laterale ale holului sunt inchise cu oglinzi venetiene.
Sala de concerte, proiectata cu 800 de locuri, a fost utilata cu o orga. In 1964 a fost renovata sala, ocazie cu care scena pentru desfasurarea reprezentatiilor de teatru si opera a fost marita. "Sala Oglinzilor" ilustreaza cel mai fidel stilul in care este construit palatul. Ea si-a primit numele dupa cele doua grupuri de cate trei oglinzi de cristal amplasate simetric pe peretii de la extremitatile salii. Farmecul aparte este asigurat de cele 12 vitralii, care ocupa in intregime peretele dinspre strada. Sala Mica proiectata ca sala de concerte, are o valoare decorativa si artistica deosebita.
Pinacoteca din incinta Palatului Culturii a fost fondata in 1913, avand un numar de 68 de tablouri. In 1990 institutia detinea 1006 tablouri si lucrari de grafica alaturi de aproximativ 200 de obiecte de arta.
Biblioteca judeteana fondata in 1912 cu 40.000 de volume a ajuns astazi la un fond de peste un milion de volume. Printre acestea se numara si patru incunabule, cum ar fi Hieronimus Stridoniensis; Vitae Sanctorum Patrum, Legendae Sanctorum Regni Hungariae, Ioanes De Verdena , Sermones Dormi Secure, De Tempore Et De Sanctis si Iacobus De Voragine, Legenda Sanctorum si alte publicatii din secolul al XVI-lea.
Conservatorul, dupa infiintarea sa in 1908, a functionat intr-o cladire situata pe locul hotelului Grand. Institutia a fost infiintata cu scopul de a deschide posibilitatea cunostintelor muzicale pentru toti cei care doresc sa si le imbogateasca. In 1913, dupa terminarea lucrarilor de constructie a palatului, ea a fost mutata in incinta acestuia. Dupa 1918, Conservatorul s-a bucurat de un prestigiu deosebit in intreaga tara. Conservatorul a fost desfiintat in 1949. Locul sau a fost ocupat de Muzeul judetean in anii '70. Aceasta expune materiale provenind de pe teritoriul intregului judet.
In decursul timpului, in Palatul culturii si-au avut sediul mai multe institutii, cum ar fi: Cinematograful orasean (1913-1957), Academia de arte plastice (1937-1949), Scoala populara de arta (1950-1990), Liceul de arta (1949-1970).
Piata Teatrului Locuitorii orasului au incercat sa infiinteze un teatru permanent inca din secolul al XVIII-lea. Pana la intemeierea acestuia ei au putut sa asiste la reprezentatiile anuale ale actorilor teatrului din Cluj, desfasurate in curtea cetatii.
In 1946 la Targu-Mures a fost infiintat Teatrul Secuiesc, caruia in 1962 i s-a adaugat si o sectie romana. Acesta a functionat in cladirea Palatului Culturii pana in 1973.
Teatrul, un edificiu din acest ansamblu de constructii, este o cladire impunatoare, conceputa intr-o acceptiune contemporana a barocului. Proiectarea arhitecturala a fost realizata de Mihaela Sava, Constantin Savescu, Vladimir Savu, Aurel Sarbu si Clarisa Wohl. Decoratiile salii de spectacole care are o capacitate de 600 de locuri, si interiorul cladirii sugereaza o atmosfera calda, intima. Tapiseriile de pe peretii foaierului au fost realizate de Aspasia Burduja Omescu, broderia cortinei de Liliana Dinescu Tiganescu, iar portile de intrare din arama batuta sunt operele lui Hunyadi Laszló. Pe spatiul din fata cladirii teatrului au fost amplasate sculpturi ale artistilor Mac Constantinescu si Gavril Sedran.
Aranjamentele florale si spatiul deschis al pietii sunt menite sa accentueze frumusetea ansamblului arhitectural, care, pune in evidenta frumusetile si valorile arhitecturale ale vechiului centru al orasului.
Cetatea Sighisoara este o cetate medievala cu ansambluri arhitecturale in stil gotic rural, dar si in stil renascentist si baroc. Acestea din urma sunt rezultatul unui efort constructiv survenit relativ tarziu, in secolele XVI-XVIII. Din vechiul sistem defensiv, amenajat incepand cu secolul al XIV-lea, astazi mai pot fi admirate 9 turnuri, 2 bastioane si o parte din zidul de incinta. Turnurile erau plasate in locurile vulnerabile ale cetatii si erau prevazute cu galerii de tragere si cu bastioane de artilerie. Dintre acestea, Turnul cu ceas (64 m inaltime) este cel mai impresionant.
Arhitectura religioasa era in evul mediu la fel de importanta ca si cea militara. Din cele 9 biserici functionale in cursul secolelor XIV-XVIII se mai pastreaza pana astazi 3, si anume Biserica Manastirii, Biserica din Deal si Biserica zisa a "Leprosilor". Aici pot fi admirate piese rare de sculptura si pictura religioasa, dar si funerara.
Arhitectura civila, este impresionanta prin faptul ca majoritatea celor 164 de case de locuit din Cetate, avand cel putin 300 de ani vechime, sunt considerate monumente istorice. Aici pot fi admirate botile semicilindrice din piatra de rau specifice secolelor XIV-XV, ancadramentele de piatra profilata ale ferestrelor care imita goticul venetian, iar in interior tavane casetate si sali in intregime pictate. Dintre aceste edificii, cele mai importante sunt Casa Vlad Dracul, Casa Venetiana si Casa cu Cerb. O constructie deosebit de originala, cea mai mare de acest fel din Transilvania, este Scara Scolarilor, care inlesneste accesul la Liceu si la Biserica din Deal mai ales pe vreme de iarna.
In ciuda constructiilor din secolul XIX, care au modificat partial arhitectura medievala, Cetatea Sighisoara ramane cel mai frumos si mai bine pastrat ansamblu de arhitectura medievala din centrul si S-E Europei.

Universitatea de Medicina si Farmacie Complexul de cladiri care se inalta pe partea de nord-est a orasului gazduieste azi Universitatea de Medicina si Farmacie. Cladirile mai mici au fost transformate in biblioteci, laboratoare. Venind aici mai multi profesori recunoscuti in toata tara, a crescut si numarul studentilor, ceea ce a sporit faima orasulu. Din 1948 Universitatea de Medicina si Farmacie functioneaza ca o institutie de sine statatoare. Din 1962 a fost infiintata sectia romana a Universitatii, numarul studentilor dublandu-se.
Orasul a ajuns un centru universitar recunoscut in toata tara, venind aici studenti din toate partile tarii. Dintre medicii care au absolvit cursurile Universitatii de Medicina si Farmacie multi au ajuns cunoscuti in tara, dar si in strainatate.
Casa cu Cerb Denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica renasterii transilvane, datand probabil din sec. al XVII-lea. Notabile sunt formele ei robuste si echilibrate, boltirile parterului, ancadramentele de piatra cu tenticuli si micul burduf cu fereastra orientat spre piata. Restaurarea actuala a casei a inceput din anul 1988, nefinalizata, a fost apoi preluata in anul 1997 de Asociatia Restauro Messerschmitt care a finalizat lucrarile in anul 2001. Lucrarile de restaurare au pus in valoare tavanele casetate, o camera pictata si pictura exterioara cu inscriptie. In prezent, cladirea, extrem de functionala, cuprinde o pensiune moderna, un cafe-restaurant cu mancaruri traditionale si un centru cultural romano-german, totul la standarde europene.
Biserica Ortodoxa Este situata la intrarea in Sighisoara dinspre Tg. Mures, cu hramul Intrarea Maicii Domnului in Biserica este primul lacas crestin romanesc din piatra din zona. Construita in 1788-1797 pe locul unei biserici din lemn in timpul preotului Stefan Balas din Sacele-Brasov, este un monument neoclasic adaptat exigentelor de cult ortodox. Se mai pastreaza de atunci: clopotul, un antimis si un potir de aur. Pictura murala din interior este opera artistului Veniamin Precup 1983-1984. Iconostasul vechi pictat de Ioan Pop din Brasov a fost daruit Manastirii din Jacul Romanesc, cel actual dateaza din 1997 si este sculptat in lemn de catre artistul Hutanu din Bacau.
Turnul Aurarilor Impreuna cu Bastionul Castaldo proteja coltul de S-V, unul din punctele cele mai sensibile ale Cetatii Sighisoara. Turnul a fost unul puternic asemenea breslei care l-a construit. Aruncat in aer de curuti la 1706, lovit de traznet si ars la 1809, in 1863 este partial demolat si transformat in sala de gimnastica a Liceului din Deal. In anul 1932, s-a construit pe locul sau actuala capela mortuara apartinand comunitatii germane evanghelice a orasului.

Informati culese si prelucrate din urmatoarele surse - Bibliografie:

1.*** ‘’Mures’’, Editura Sport - Turism, Bucuresti, 1980, pag. 11 - 33, pag. 35-42, pag. 69 - 85, pag. 113 - 130, pag. 190 - 195, pag. 233 - 260;
2.Soneriu I., Mac I., Oliviu Marcu, ‘’Judetul Mures’’, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1993, pag. 15 - 25, pag. 66 -84;
3.Popa, Tr., ‘’Monografia orasului Targu Mures’’, Ed. Academiei Romane, Buresti, 1998, pag. 184 - 190, pag. 212 - 235, pag. 284 - 295.