Ghid Bucuresti

Informa?ii generale

A?ezare
În partea de sud a ??rii, în centrul Câmpiei Române, la o altitudine de 70 - 80 m, la circa 60 km de Dun?re, la 100 km de lan?ul carpatic ?i la 250 km de Marea Neagr?, la întret?ierea paralelei 44⁰26’. latitudine nordic? cu meridianul de 26⁰06’. longitudine estic?.

Vecini
Înconjurat de jude?ul Ilfov.

Suprafata
228 km2.

Popula?ie
Peste 2.000.000 locuitori.

Ora?e
Bucure?ti este capitala României, primul dintre ora?ele ??rii ca m?rime ?i importan?? politic?, economic?, financiar-bancar?, comercial?, cultural-?tiin?ific?, turistic?, unul dintre marile ora?e ale lumii, situat la aceea?i altitudine cu Genoa (Italia), Bordeaux (Fran?a), Minneapolis (SUA), încadrat de o salb? de lacuri, împodobit cu tei ?i salcâm, str?juit de plopi, veche cetate de scaun a ??rii, cuprinzând administrativ 6 sectoare.

Relieful
Se prezint? sub forma unei câmpii (la o altitudine de 60 m), fragmentat? de v?i, cu terase locale, acoperite cu depozite loessoide pe care apar numeroase crovuri, u?or înclinat? dinspre nord-vest ?i sud-est, t?iat? de v?i pu?in adânci (Dâmbovi?a ?i Colentina), cu lunci largi ?i tinere, peste care în trecut se întindea vestitul codru al Vl?siei, dispunând de resurse naturale.

Clima
Are un caracter temperat continental, moderat, cu nuan?e excesive, temperatura medie anual? fiind de 10 – 11⁰C, iar vânturile dominante provenind de la est ?i vest în sud ?i de la nord ?i nord-est în nord. Uneori verile sunt deosebit de calde, cu temperaturi de 35 - 40⁰C, de?i temperatura medie a lunii iulie urc? la 23⁰C, iar iernile sunt reci cu z?pezi abundente, înso?ite uneori de viscole, de?i temperatura medie a lunii ianuarie coboar? la -3⁰C.

Cursurile de ap?
Cuprind râurile Dâmbovi?a (pe 24 km) ?i afluentul s?u Colentina (în nordul ora?ului, pe 33 km, bogat? în meandre), care au cursurile paralele de la nord-vest spre sud-est, precum ?i unele lacuri pitore?ti amenajate ca puncte de atrac?ie ?i agrement: B?neasa, Her?str?u, Floreasca, Tei, Chitila, Mogo?oaia, Fundeni, Pantelimon.

Atrac?ii turistice

Vestigii istorice
Curtea Veche reprezint? urmele unui important centru politic ?i administrativ al ??rii Române?ti, cele mai semnificative construc?ii medievale (sec. XV - XVIII) din cuprinsul municipiului de ast?zi. Cetatea ridicat? în timpul domniei lui Vlad ?epe? (mult mai puternic? ?i mai mare decât cea anterioar?) îmbin? nevoile unui punct fortificat cu cele ale ad?postirii Cur?ii Domne?ti. Aici se afl? un muzeu în aer liber, unde se pot vedea marile hrube din subsol, coloanele din sala Sfatului etc. Curtea Nou? (sau Curtea Ars?), ridicat? de Alexandru Ipsilanti în 1776, grav avariat? de cutremure ?i incendii. În prezent se mai poate vedea doar o parte din ziduri ?i pivni?e. Spitalul Col?ea, primul spital ridicat de sp?tarul Mihai Cantacuzino, în 1704. Actuala cl?dire a fost construit? în 1888 ?i reprezint? una dintre reu?itele arhitectonice bucure?tene de la sfâr?itul sec. XIX. Casa Melik (1760), cea mai veche cl?dire civil? din Bucure?ti, p?strat? în forma ei original?, care din 1820 a apar?inut familiei Melik. În prezent ad?poste?te Muzeul „Th. Pallady“. Hanul lui Manuc, construit de marele negustor Manuc-bei în primul deceniu al sec. XIX. În prezent este unul dintre cele mai importante monumente istorice ?i de arhitectur? din Capital?. Foi?orul de Foc (1892 - 1983), cu o în?l?ime de 50 m, servea ca observator de foc ?i ca post de pompieri. Azi g?zduie?te Muzeul pompierilor. Palatul Ghica (1822), ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica, este un edificiu impun?tor, monument reprezentativ al stilului neoclasic din ?ara Româneasc?. Palatul ?tirbei (1835), construit în stil neoclasic, dup? planurile arhitectului francez Sanjouand, este un edificiu suplu ?i elegant, cu elemente grece?ti, ce a apar?inut o vreme ?i familiei princiare ?tirbei. În prezent ad?poste?te Muzeul Ceramicii ?i Sticlei. Palatul ?u?u (1833 - 1834), construit în stil neogotic, cu elemente de stil romanic, a apar?inut marelui postelnic Costache Grigore ?u?u, fiind unul dintre cele mai frecventate palate ale ora?ului din sec. XIX. În prezent g?zduie?te Muzeul de Istorie ?i Art? a municipiului Bucure?ti. Palatul Universit??ii (1857 - 1869), masiv? construc?ie ridicat? dup? planurile arhitectului Al. Or??cu, ajutat în decorarea exteriorului de c?tre K. Storck, în care func?ioneaz? cea mai veche institu?ie de înv???mânt superior din Bucure?ti. Palatul Cotroceni (1893), construit dup? planurile arhitectului francez Paul Gottereau, ca re?edin?? permanent? a prin?ului mo?tenitor Ferdinand, este situat în mijlocul unei frumoase gr?dini ?i de?ine numeroase elemente de arhitectur? româneasc?. În prezent este folosit ca re?edin?? a Pre?edintelui ??rii. Palatul de Justi?ie (1890 - 1895), construit în stilul Rena?terii franceze, dup? planurile arhitectului A. Ballu, este terminat de Ion Mincu. Statuile care marcheaz? intrarea sunt operele lui K. Storck ?i simbolizeaza Legea, Dreptatea, Justi?ia, Adev?rul, For?a, Pruden?a. Palatul „Cantacuzino“ (1898-1900), construit în stil baroc francez, are un interior ce dispune de o bogat? decora?ie cu picturi. Azi g?zduie?te Muzeul „George Enescu“. Palatul Parlamentului (Casa Poporului, 1984-1989), este cea mai grandioas? construc?ie administrativ? din Europa, ce include sute de birouri, zeci de saloane de recep?ie sau pentru manifest?ri ?tiin?ifice, culturale, social politice, zeci de s?li de conferin?e. Însumeaz? 265.000 m² suprafa?a interioar?, ocupând locul doi în lume dup? cl?direa Pentagonului din Washington ?i locul trei în lume din punct de vedere al volumului, dup? cl?direa de la Cape Canaveral (SUA), în care se monteaz? rachetele cosmice ?i dup? piramida Quetzalcoatl din Mexic.

Edificii religioase
Complexul Patriarhiei, construc?ie de mari dimensiuni, ridicat? între 1656-1658, de domnul Constantin ?erban Basarab ?i terminat? în timpul lui Radu Leon (1664-1669), când a devenit sediul Mitropoliei. Se aseam?n? foarte mult cu Biserica Episcopal? din Curtea de Arge?, deosebindu-se de aceasta doar prin dimensiunile mai mari ?i prin pridvorul larg deschis. Biserica „Curtea Veche“, unul din valoroasele exemplare de arhitectur? religioas? din epoca feudal?, cel mai vechi din Bucure?ti, p?strat în forma sa ini?ial?, zidit? între 1545 - 1547 de domnul Mircea Ciobanul pentru necesit??ile Cur?ii Domne?ti. Se mai p?streaz? câteva fresce din vremea lui ?tefan Cantacuzino (care a f?cut unele repara?ii). Este declarat? monument istoric. Biserica M?rcu?a, vechi monument istoric (1586 - 1587), ce prezint? interesante detalii de structur? ?i decora?ie ?i p?streaz? în interior câteva fragmente de picturi din sec. XVI. M?n?stirea „Mihai Voda“ (1589-1591), ridicat? de marele voievod Mihai Viteazul, pe locul unei biserici vechi, care a avut în jur un puternic zid de ap?rare ?i mari case domne?ti ce au slujit mai târziu ca re?edin?? pentru unii domni fanario?i. Ansamblul actual cuprinde: Biserica (monument istoric ?i de arhitectur?), Palatul Arhivelor Statului ?i Clopotni?a. M?n?stirea „Radu Vod`“ (1568), ctitoria lui Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, incendiat? de turcii care se retr?geau din fa?a ofensivei victorioase a lui Mihai Viteazul, a fost ref?cut? în timpul domniei lui Radu Mihnea. De?ine picturi executate de Gh. T?tt?rescu. Este un important monument al capitalei, prin zbuciumata sa istorie ?i valoarea artistic?. M?n?stirea Plumbuita, la care lucr?rile au început în vremea lui Petru Vod? cel Tân?r (1559 - 1568) ?i s-au încheiat în timpul lui Mihnea Turcitul. Ansamblul cuprinde: Biserica, Turnul clopotni??, Chiliile ?i Casa Domneasc? (în care azi este amenajat un muzeu cu obiecte de art? religioas? ?i se p?streaz? în interior picturi murale originale). M?n?stirea „Fundenii Doamnei“, edificiu realizat prin str?dania sp?tarului Mihai Cantacuzino, terminat în 1699, p?streaz? pictura realizat? de Pârvu Mutu, zugravul epocii lui Brâncoveanu. Fa?adele bisericii sunt împodobite în întregime cu ornamente orientale, de tipul miniaturilor persane. M?n?stirea Antim (1714 - 1715), ctitorie a mitropolitului de origine gruzin? Antim Ivireanu, una dintre personalit??ile culturale marcante din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Este unul din cele mai frumoase monumente de arhitectur? din Bucure?ti care apar?ine prin decora?ie ?i concep?ie, stilului brâncovenesc. K. Storck i-a ad?ugat frumoase sculpturi din lemn. Biserica Kretzulescu (1720 - 1722), monument care sintetizeaz? în arhitectura sa arta epocii brâncovene?ti, ridicat? prin grija marelui logof?t Iordache Kretzulescu ?i a so?iei sale Safta (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu). Pictura mural? interioar? a fost realizat? de Gh. T?tt?rescu (1859 - 1860). Biserica Stavropoleos (1724 - 1730), construit? prin str?dania arhimandritului grec Ioanichie, de?ine o bogat? ornamenta?ie (mai ales a pridvorului), ?i impresioneaz? prin zugr?veala exterioar? ?i suple?ea decorative. Biserica „Sfântu Gheorghe Nou“, cea mai mare ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu la sfâr?itul sec. XVII, distrus? într-un incendiu ?i reconstruit? între 1852 - 1853. Biserica Doamnei, ridicat? de Doamna Maria ?i so?ul ei ?erban Cantacuzino în 1683, are pictura mural? din sec. XVII. Biserica Col?ea, ridicat? de sp?tarul Cantacuzino între 1701 - 1702, cu ornamenta?ie bogat? specific? stilului brâncovenesc, frescele fiind opera pictorului Gh. T?tt?rescu. Biserica „Dintr-o zi“, un monument istoric ?i de arhitectur?, din 1702. Biserica „Negustori“ (1725 - 1726), cu fragmente de picturi originale executate de Pârvu Mutu, ?i pictura realizat? de Gh. T?t?rescu. Biserica „Icoanei“ (1745 - 1750), este un monument istoric, pictat? în ulei de Gh. T?tt?rescu.

Edificii culturale
Ateneul Român, una din cele mai reprezentative cl?diri ale capitalei, ridicat? între 1886 - 1888 dup? planurile arhitectului francez Albert Galleron. Sumele necesare ridic?rii construc?iei au fost strânse prin contribu?ie public?. Arhitectura exterioara este o îmbinare de stiluri: neoclasic, baroc, ionic. Teatrul Na?ional, cl?dire impun?toare realizat? între 1967 - 1970, dup? proiectul unui colectiv de arhitec?i coordona?i de Horia Maicu, Romeo ?tefan ?i N. Cucu. Opera National? (1953), construit? dup? planurile arhitectului Octav Doicescu. Muzeul Na?ional de Istorie a României, cel mai mare din ?ar?, este o adev?rat? fresc? a evolu?iei istorice în spa?iul românesc, ?i de?ine peste 50.000 de piese de mare valoare care înf??i?eaz? dezvoltarea societ??ii pe teritoriul României din cele mai vechi timpuri ?i pân? în zilele noastre. Prin inestimabila bog??ie ?i diversitate a exponatelor sale este un obiectiv de mare atrac?ie pentru turi?ti. Muzeul Na?ional de Art? a României, cuprinde peste 70.000 de piese expuse în sec?ia de art? româneasc? (feudal?, modern? ?i contemporan?), ?i în sec?ia de art? universal? (european?, oriental?). Dintre numero?ii arti?ti ale c?ror opere se afl? aici, amintim: Gh. T?tt?rescu, Th. Aman, N. Grigorescu, ?t. Luchian, Th. Pallady, N. Tonitza, C. Brâncu?i, D. Paciurea, I. Jalea, Antonello de Messina, Rembrandt, Rubens, Delacroix, Renoir, Monet. Muzeul Satului, unul din cele mai interesante parcuri etnografice în aer liber din lume, fondat în 1936 de Dimitrie Gusti, ilustreaz? izvorul nesecat al unei originalit??i surprinz?toare. Exemplarele caselor ?i gospod?riilor sunt expuse pe zone etnografice. Muzeul de Istorie Natural? „Grigore Antipa“, cel mai mare de acest gen ?i cel mai vechi din ??rile danubiene, un tezaur al universului viu, de?ine peste 300.000 de exponate ?i una din cele mai bogate colec?ii de fluturi din Europa. Muzeul de Istorie ?i Art? a Municipiului Bucure?ti, ad?postit de Palatul ?u?u, expune peste 150.000 de piese care înf??iseaz? istoria Bucure?tiului din cele mai vechi timpuri (neolitic) ?i pân? în zilele noastre. Muzeul Militar Central, de?ine un inestimabil patrimoniu istoric militar organizat pe 32 de colec?ii (arme, documente, tablouri, uniforme, steaguri, medalii), exponate ce ofer? o gr?itoare imagine a glorioasei istorii militare române?ti. Muzeul Literaturii Române, posed? un valoros fond de manuscrise, documente, c?r?i vechi, edi?ii princeps, expunerile oferind o imagine elocvent? a dezvolt?rii literaturii române, ?i subliniind leg?tura ei cu via?a ?i aspira?iile poporului. Muzeul „Theodor Aman“, exponatele, în majoritate lucr?ri ale artistului (picturi, gravuri), evoc? în cele 9 camere etapele parcurse de pictor (1831-1891), în munca sa de crea?ie. Este organizat în casa în care a locuit marele artist ?i pe care a decorat-o el însu?i; Muzeul Memorial „George Enescu“, g?zduit în Palatul Cantacuzino, unde a locuit ?i creat marele muzician, întemeietor al ?colii muzicale române?ti. Personalitate multilateral?, George Enescu (1881-1955) s-a manifestat cu deosebit? str?lucire în domeniul crea?iei ?i al interpret?rii; Muzeul Memorial „Gh. T?tt?rescu“, organizat în casa în care a tr?it ?i creat renumitul pictor timp de peste trei decenii. Gh. T?tt?rescu (1820 - 1894) este unul din întemeietorii înv???mântului artistic din România, remarcându-se îndeosebi în portretistic? ?i în zugr?virea a numeroase biserici. Muzeul Colec?iilor de Art?, de?ine exponate valoroase de pictur? româneasc? ?i str?in?, icoane pe sticl?, desene, gravuri, sculpturi în lemn ?i filde?, ceramic? din diferite ??ri. Muzeul Na?ional Cotroceni are colec?ii de art? veche decorativ? european?. Muzeul ??ranului Român cuprinde numeroase piese de art? popular? românesc? ?i str?in?, în 1996 reprefiind declarat de c?tre Consiliul Europei cel mai bun muzeu european al anului. Muzeul Teatrului Na?ional, înfiin?at din ini?iativa scriitorului Liviu Rebreanu, director al teatrului, în 1942. Muzeul Pompierilor, g?zduit de Foi?orul de Foc, expune h?r?i, arme, utilaje ale unit??ilor de pompieri. Muzeul „Cornel Medrea“ cuprinde o mare parte din operele sculptorului (1888 - 1964), care ofer? o viziune larg? asupra crea?iei acestui artist de seama. Muzeul Memorial „C. I. ?i C. C. Nottara“ ilustreaz? prin exponate activitatea actorului C. I. Nottara ?i cea a compozitorului C. C. Nottara.

Monumente ?i statui
Arcul de Triumf (1935 - 1937), poart? de piatr? ?i marmur? a capitalei (de 37 m în?l?ime), ridicat? în cinstea victoriei ob?inut? de armata român? în primul r?zboi mondial, realizat dup? proiectul arhitectului Petre Antonescu. Fa?adele au fost decorate în stil românesc cu ajutorul unor arti?ti de seam?, I. Jalea, C. Medrea, D. Paciurea. Monumentul eroilor patriei este format dintr-un grup statuar ce înf??i?eaz? un aviator, un marinar ?i un infanterist ?i constituie o m?rturie a patriotismului, curajului, abnega?iei ?i devotamentului cu care numero?i osta?i ?i-au jertfit via?a pentru ap?rarea ?i libertatea patriei. A fost realizat de sculptorii M. Butunoiu, I. D?m?ceanu, Ionescu Tene. Statuia ecvestr? a lui Mihai Viteazul (1874), sculptat? de A. Carierr Belleuse, reprezint? pe unul dintre cei mai de seam? domnitori (1593 - 1601), conduc?torul luptei poporului român împotriva domina?iei otomane, care a izbutit s? reuneasc? sub autoritatea lui, pentru scurt timp, cele trei ??ri române?ti: Moldova, ?ara Româneasc? ?i Transilvania. Statuia sp?tarului Mihai Cantacuzino, plasat? în curtea Spitalului Col?ea (al c?rui întemeietor a fost), prima în?l?at? în Bucure?ti (1865 - 1869), fiind realizat? din marmur? de Carrara de K. Storck. Statuia lui Constantin Brâncoveanu, impun?toare, realizat? de sculptorul Oscar Han (1939), în memoria marelui om de cultur? ?i domn al ??rii Române?ti (1688 - 1714). Monumentul Aerului, realizat de sculptorul F. L. Gove în 1937, înf??i?eaz? un glob p?mântesc sus?inut de aripile a patru vulturi, fiind o compozi?ie decorativ? arhitectural? ce simbolizeaz? zborul. Monumentul eroilor aerului (1930 - 1935), realizat de I. Fekete ?i Lidia Kotzebue, are ca element principal un Icar impun?tor, cu aripile larg deschise. Monumentul Pompierilor al sculptorului W. Hegel, închinat eroilor pompieri care au ripostat trupelor otomane venite s? în?bu?e revolu?ia din 1848. Monumentu eroilor CFR-i?ti al sculptorilor C. Medrea ?i I. Jalea, cinste?te participarea ceferi?tilor la primul r?zboi mondial. Monumentul eroilor francezi, sculptat în marmur? de Carrara, de c?tre I. Jalea, închinat memoriei osta?ilor francezi c?zu?i în timpul primului r?zboi mondial pe p?mântul României. Statuia lui Tudor Vladimirescu al sculptorului Teodor Bulca, îl reprezint? pe conduc?torul mi?c?rii revolu?ionare din 1821, ?inând într-o mân? sabia, iar în cealalt? drapelul ??rii. Statuia lui Mihail Kog?lniceanu, executat? de Oscar Han, în 1936, îl înf??i?eaz? pe ilustrul om politic, istoric ?i scriitor. Statuia lui Ion Heliade R?dulescu, oper? a sculptorului italian Ettore Ferrari, îl prezint? pe marele c?rturar ?i om politic în atitudinea caracteristic? oratorilor. Statuia lui Gh. Laz?r, opera sculptorului I. Georgescu, evoc? figura marelui c?rturar iluminist (1779-1823). Statuia lui Carol Davilla, opera sculptorului K. Storck, îl prezint? pe întemeietorul înv???mântului superior medical din România. Statuia Domni?ei B?la?a, opera sculptorului K. Storck, o prezint? pe fiica marelui voievod Constantin Brâncoveanu.

Zone de agrement
Parcul Ci?migiu, situat în centrul capitalei, este cel mai vechi ?i mai frumos parc din Bucure?ti (17 ha). Lucr?rile de amenajare au început sub conducerea arhitectului vienez F. Meyer. Cuprinde o întins? gr?din? francez? (în vest), Rondul Scriitorilor ?i Rondul Român, o gr?din? de trandafiri (în nord), trei lacuri dintre care cel mai mare are o insul?, un debarcader de unde se pot închiria b?rci de agrement. Înflorirea e?alonat? a vegeta?iei, paleta coloristic? variat?, aerul r?coros pe timp de var?, fac din Ci?migiu unul din cele mai îndr?gite locuri din Bucure?ti. Parcul Her?str?u, situat pe malul lacului Her?str?u, a fost amenajat între 1936 - 1939 ?i de?ine vegeta?ie arboricol? de s?lcii, plopi, ar?ari, frasini ?i tei. Exploflora, aleile, chio?curile, statuile oamenilor marcan?i din cultura na?ional? ?i universal?, restaurantele, terasele, ?trandul sporesc farmecul parcului. Lacul Her?str?u are 77 ha ?i este utilizat pentru agrement, sporturi nautice ?i naviga?ie, fiind dotat cu ?alupe, hidrobiciclete, vapora?e. Parcul Carol, înfiin?at la începutul sec. XX (pe 36 ha), la poalele Dealului Filaret. Aspectul s?u actual este de parc mixt, cu latura peisagistic? dominant?. Deosebit de interesante sunt „Fântana Zodiacului“, grota artificial?, „ruinele istorice“, aleile umbroase cu plopi seculari, „Arenele Romane“ unde au loc spectacole, ce atrag numero?i vizitatori. Lacul de 2 ha este destinat agrementului, fiind dotat cu un debarcader. Parcul Tineretului, situat în partea de sud-est a capitalei, are ca principal? atrac?ie Or??elul Copiilor. Lacul Tineretului este amenajat cu un debarcader cu dane pentru b?rci cu rame. Gr?dina Botanic? se întinde pe 17 ha, primele sere datând din 1891. În cadrul ei se pot vizita sectoarele: cu plante ornamentale (plante indigene, magnolii, cire?i japonezi), cu plante rare din flora României ?i mediteraneean?, precum ?i din gr?dina italian? (cu un bazin central cu nuferi), din flora Dobrogei, precum ?i serele, lan?ul carpatic miniaturizat, rozariul (cu peste 200 de soiuri de trandafiri). Lacul Balta Alba, situat în Cartierul Titan, înconjurat de parcul Balta Alba (de 26 ha), este destinat în exclusivitate agrementului, fiind dotat cu debarcadere, vapora?, ?i b?rci cu rame. Lacul Str?ule?ti, în nord-vestul Bucure?tiului (33 ha), are pe malul drept un ?trand cu debarcader, terenuri sportive, restaurant.

 

BUCURESTI

CUPRINS:

1.     ASEZARE

2.     RELIEF

3.     CLIMA

4.     RETEA HIDROGRAFICA

5.     RESURSE NATURALE

6.     DISTANTE RUTIERE

7.     VEGETATIE SI FLORA

7.1.    GRADINA CISMIGIU

7.2.    GRADINA BOTANICA

7.3.    GRADINA ICOANEI

7.4.    PACUL IOANID

7.5.    PARCUL HERASTRAU

7.6.    PARCUL CAROL I

7.7.    PARCUL CIRCUL DE STAT

7.8.    PARCUL TINERETULUI

7.9.    PADUREA BANEASA

7.10.PADUREA SNAGOV

7.11.PADUREA CALDARUSANI

7.12.RAIOASA

8.     STATISTICI TERITORIALE

9.     POPULATIE

10.  TRANSPORTURI

11.  SANATATE

12.  ISTORIE

12.1.ORIGINEA NUMELUI ORASULUI

12.1.1.   PRIMA VARIANTA

12.1.2.   A DOUA VARIANTA

13.  ECONOMIE

14.  EVENIMENTE

15.  ADMINISTRATIE

15.1.SECTORUL 1

15.2.SECTORUL 2

15.3.SECTORUL 3

15.4.SECTORUL 4

15.5.SECTORUL 5

15.6.SECTORUL 6

16.  ATRACTII TURISTICE

16.1.BISERICI

16.2.MONUMENTE ISTORICE SI ARHITECTURALE

16.3.CLADIRI CONTENPORANE

16.4.PARCURI SI GRADINI

16.5.LOCURI DE AGREMENT

16.6.ADRESE UTILE

16.6.1.   MUZEE

16.6.2.   TEATRE

16.6.3.   GALERII DE ARTA

16.6.4.   CINEMATOGRAFE

16.6.5.   CONCERTE

17.  COMUNITATI MINORITARE

17.1.COMUNITATEA EVREIASCA

17.2.COMUNITATEA MAGHIARA

17.3.COMUNITATEA GERMANA

17.4.COMUNITATEA ARMEANA

17.5.COMUNITATEA GREACA

18.   INVATAMANT

19.   GARI DIN BUCURESTI

19.1.GARA DE NORD

19.2.GARA DE EST (OBOR)

19.3.GARA BANEASA

19.4.GARA BASARAB

19.5.GARA FILARET

20.  ECHIPE SPORTIVE

20.1.FOTBAL

20.1.1.   STEAUA

20.1.2.   DINAMO

20.1.3.   RAPID

20.2.RUGBY

20.2.1.   SENIORI

20.2.2.   JUNIORI

20.3.BASCHET

20.3.1.   ASOCIATII DE BASCHET DIN BUCURESTI

20.3.2.   CLUBURI DE BASCHET DIN BUCURESTI

20.4.HANDBAL

21.   ORASE INFRATITE

22.   TURISM

23.   BIBLIOGRAFIE

1.     ASEZARE

            Municipiul Bucuresti, supranumit si „Micul Paris” datorita bulevardelor sale strajuite de copaci,  este capitala Romaniei si este al treilea oras din regiune, dupa Atena si Istanbul dupa numarul de locuitori ( 2,3 milioane). Constituie cea mai mare aglomerare urbana din Romania, fiind principalul centru politic si administrativ, economic si comercial al tarii, citadela a stiintei, invatamantului de toate gradele, culturii si artei, nod de convergenta rutiera, feroviara si aeriana de importanta nationala si internationala, iar prin multimea monumentelor istorice si de arhitectura, a asezamintelor de cult si de cultura, a monumentelor de arta si a valorilor sale peisagistice, este cel mai mare, mai important si mai atractiv centru turistic al Romaniei. Este impartit in sase sectoare, comportandu-se astfel ca un judet. Municipiul Bucuresti se invecineaza cu judetul Ilfov, care inconjoara cele 6 sectoare.

            Bucurestiul are dimensiunile si functiile asemanatoare unor orase metropole din alte tari: Paris pentru Franta, Londra pentru Marea Britanie, Cairo pentru Egipt, Viena pentru Austria, Budapesta pentru Ungaria, Buenos Aires pentru Argentina, Ciudad de Mexico pentru Mexic, Santiago pentru Chile, Manila pentru Filipine.

      Coordonatele geografice ale centrului Capitalei ( marcat prin km. 0 national in Piata Sf. Gheorghe) sunt 44 grade 25' si 50" latitudine nordica si 26 grade 4' 50" longitudine estica. Intinzandu-se pe un intravilan de circa 160 kmp (suprafata totala administrativa a orasului este de 228 kmp, in care se includ si terenurile agricole, drumurile si padurile din imediata vecinatate), orasul masoara aproximativ 22km intre extremitatea nordica (Straulesti) si cea sudica (IMGB-Berceni), aproape 20 km intre extremitatea vestica (Militari) si cea estica(spre satul Caldararul).

      Spatiul de influenta directa a fost denumit "zona periurbana a Bucurestilor" si cuprinde in linii foarte generale teritoriul fostului judet Ilfov.

2.     RELIEF

Situat in Campia Bucurestiului - subunitate a Campiei Vlasiei (acopera portiuni din Campiile Snagovului, Movilitei si in intregime Campia Bucurestiului) - orasul se desfasoara pe un plan inclinat de la nord la est - unde altitudinea variaza intre 96,3 m in zona Chiajna si 88,9 m in Piata Presei Libere - la 54,5 m altitudine in Valea Dambovitei.  Campia Snagovului se desfasoara in cea mai mare parte pe teritoriul judetului Ilfov, avand altitudini de 80-100 m. Relieful capitalei este fragmentat de raurile Dimbovita si Colentina, iar vaile acestora ii impart teritoriul in lunci si terase. Spre centrul orasului se desfasoara cateva dealuri joase: Dealul Radu Voda, Dealul Mitropoliei, Dealul Cotroceni, Dealul Spirii, acesta din urma fiind locul unde Nicolae Ceausescu a dispus construirea Casei Poporului.

    3.                 CLIMA

       Regimul climatic caracteristic regiunii sudice a tarii in care se afla Bucurestiul este temperat-continental, cu influente excesive ce determina mari variatii de temperatura de la vara la iarna. Cele mai ridicate valori de temperatura s-au inregistrat in luna iulie (+22,8 º C), iar cele mai scazute valori au fost inregistrate in luna ianuarie (-2,9 º C). Media anuala a precipitatiilor este de 500-600 mm/ m2, inregistrandu-se o tendinta de crestere in ultimii ani. Vanturile bat predominant dinspre est, ca urmare a circulatiei atmosferice. Vara este foarte cald si iarna este foarte frig.

 4.     RETEAUA HIDROGRAFICA

             Reteaua hidrografica are o densitate de 0.2-0.3 km/km2, multe din raurile mici avand un curs semipermanent, secand in timpul verilor secetoase. Lacurile naturale si antropice sunt concentrate, cu precadere in partea de N, de V, si de E a judetului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov, Caldarusani, Buftea , Buciumeni, Pantelimon, Cernica. Suprafata ocupata de ape este de 5479 ha in 2001 fata de 6515 in anul 1996. Se mai intalnesc resturi din padurile se stejar, ulm, carpen si salcam care apartineau Codrului Vlasiei. Raurile care strabat teritoriul capitalei si al judetului Ilfov apartin bazinelor hidrografice ale Argesului si al Ialomitei. Dambovita - afluent important al Argesului - traverseaza cca. 25 km din suprafata municipiului Bucuresti de la NV la SE. Masurand 98 km lungime, raul Colentina strabate 34,7 km din teritoriul municipiului Bucuresti.

      Dambovita si Colentina au fost amenajate in mai multe momente ,pentru a suplini lipsa unui fluviu important in apropiere. Colentina a fost amenajata in forma actuala intre 1934-1947, cand s-au asanat mlastinile existente pe cursul raului si s-au construit incintele indiguite Baneasa, Herstrau, Floreasca, Tei, Fundeni. Ultima amenajare a Dambovitei s-a realizat intre 1982- 1988 si a cuprins printre altele, realizarea unui lac de acumulare in zona Crangasi.

5.     RESURSE NATURALE

            Resursele naturale de adancime sunt putine, descoperindu-se cateva zacaminte de titei si gaze naturale in formatiunile mio-pliacene din arealele Peris, Moara Vlasiei, Pasarea, Bragadiru, Jilava. Exploatari de nisip si balast se efectueaza in albiile raurilor mari, in special in lunca Arges-Sabar (la Bragadiru si Jilava). Regiunea Bucuresti detine o suprafata de 100 ha din padurile Snagovului declarate rezervatie naturala, 170 arbori ocrotiti declarati monumente ale naturii si 10 ha din luciul de apa al lacului Snagov declarata zona cu regim special de protectie.

            Conservarea si dezvoltarea rezervatiilor naturale specifice zonei noastre permite mentinerea biodiversitatii, a echilibrului ecologic atat de necesar ecosistemelor, deci si omului.

6.     DISTANTE RUTIERE intre municipiul Bucuresti si alte capitale ale lumii:

 Sofia  - 425 km 

Belgrad - 735km

Budapesta - 885 km 

Viena - 1140 km

Varsovia - 1235 km

Atena - 1285 km

Praga - 1145 km

Berlin - 1730 km

Roma - 2040 km

Paris - 2460 km

7.     VEGETATIA SI FLORA

Alaturi de muzee, monumente de arhitectura, lacasuri de cult, parcurile si gradinile Bucurestiului constituie unul din punctele de atractie importante ale capitalei. In toate cartierele Bucurestiului au fost amenajate zone verzi pentru a oferi locuitorilor orasului si turistilor posibilitatea de recreere si agrement in mijlocul naturii. De asemenea, pe malul lacurilor care fac parte din reteaua hidrografica a Bucurestiului (Herastrau, Floreasca, Baneasa, Morii, Tei, Fundeni, Snagov, Mogosoaia) sunt amenajate adevarate parcuri si gradini. Dintre acestea se pot mentiona: Gradina Botanica, Gradina Cismigiu, Parcul Herastrau, Gradina Icoanei, Parcul Ioanid, Parcul Tineretului, Parcul Circului, Parcul Carol. Se disting prin marime, frumusete si amenajare Gradina Botanica, Gradina Cismigiu si Parcul Herastrau.

7.1          Gradina Cismigiu

Gradina Cismigiu este cea mai veche gradina publica a Capitalei. Intrarea principala a gradinii de aproape 17 hectare se afla pe Bd. Regina Elisabeta, strajuita de impunatoarea cladire a Primariei Capitalei. In stanga, un alt bulevard: Schitu Magureanu; coltul dintre cele doua artere este ocupat de Colegiul National Gheorghe Lazar, vechi lacas de cultura. Urcand pe Schitu Magureanu, se ajunge la Biserica Magureanului, vecina cu vechea intrare secreta in subteranele gradinii. Pe Stirbei Voda, trecand pe langa palatul Cretzulescu, Cismigiul are un alt acces, pe treptele de piatra ce coboara in gradina.

De-a lungul aleilor au fost plantate specii arborescente pentru a apara publicul de caldura verii bucurestene si de praful orasului. Zonele de promenada sunt reprezentate de alei largi, drepte sau sinuoase. Pentru odihna au fost prevazute colturi izolate, linistite, cu banci comode.

            Infatisarea actuala a gradinii este datorata arhitectului F.Rebhun, care a amenajat si lacul existent aici, in anul 1910. Pe timpul verii se pot face plimbari cu barca, iar pe timp de iarna lacul se transforma in patinoar.

            Unicitatea Gradinii Cismigiu o regasim in conceptia si diversitatea materialului dendrologic , aici gasindu-se unele exemplare declarate “arbori ocrotiti”, printre care: Platanus x acerifolia; Picea excelsa inversa (molid rosu); Torreya nucifera - langa Grota; Torreya californica; Cedrus atlantica (pin rosu japonez).

Puncte de atractie in gradina Cismigiu:

v  Gradina de trandafiri, compusa din mici ziduri de piatra, pergole de lemn, lanturi de fier pentru a expune numeroase soiuri de trandafiri agatatori;

v  Rondul roman care este o platforma circulara cu diametrul de 20 m cu patru puncte de acces.

v  Coltul cu arbori si arbusti - cu frunze persistente iarna, de langa Liceul Gh. Lazar.

v  Coltul sahistilor;

v  Coltul copiilor - din jurul Lacului Cretulescu , amenajat cu mici elemente arhitecturale, podete, balustrade;

v  Izvorul lui Eminescu - situat la baza pantei dinspre B-dul Stirbei Voda.

7.2         Gradina Botanica

            Situata pe Soseaua Cotroceni, actuala Gradina Botanica a fost amenajata incepand cu anul 1885. Gradina este conceputa ca un parc dispunand de alei ascunse printre zonele verzi si este un punct de interes atat pentru botanisti cat si pentru locuitorii orasului care regasesc aici un colt de natura deosebit prin varietatea si frumusetea speciilor de plante.In incinta gradinii se afla Institutul Botanic si Muzeul Botanic.

            Gradina Botanica a fost infiintata de doctorul Carol Davila in 1855 pe langa Scoala de Medicina si Farmacie. In 1874 - 1878 Gradina Botanica a fost mutata si amenajata in fata Universitatii, iar in 1884 - 1885 transferata si organizata pe locul de azi, intreaga actiune fiind indrumata de savantul Dimitrie Brandza, fondatorul Institutului Botanic.

In 1976 a fost inaugurat un nou si modern ansamblu de sere cu o suprafata de circa 2.100 m2 care adaposteste circa 3.500 de specii de plante.

            Gradina cuprinde: sectorul plantelor ornamentale, grupe geografice (plante rare din flora Romaniei, plante din zona mediteraneana), sectorul flora Dobrogei, cascada, gradina italiana, rozariu, sectorul plante utile, sectorul "sistemul plantelor", arboret - dendrariu, si in sfarsit desi nu in cele din urma complexul de sere.

Complexul de sere este unul din cele mai importante edificii din gradina, care permite cultura plantelor exotice din regiunile calde ale globului. Multitudinea speciilor grupate dupa conditiile lor de viata, poate fi vazuta, in zilele de vizita, prin parcurgerea celor 7-8 compartimente in care se gasesc si indicatii referitoare la denumirea stiintifica, populara si raspandirea lor.

7.3         Gradina Icoanei

            Este amplasata in centrul Bucurestiului, avand intrari pe trei mari artere de circulatie: Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Schitu Magureanu, Strada Stirbei Voda.

            Planurile parcului au fost realizate de arhitectul vienez H. W. Meyer, gradina Cismigiu de astazi fiind inaugurata pe 22 martie 1860. Numele gradinii provine de la denumirea functiei celui care avea grija de toate cismele din oras: cismigiul, care locuia in apropierea parcului.Dispune de terase, restaurante, locuri de joaca pentru copii, un lac pe care se pot face plimbari cu barca, toate amplasate intr-un cadru natural de o frumusete deosebita.

            Un colt al parcului este dedicat memoriei unor mari poeti si scriitori romani. In acest loc se gasesc busturile sculptate in piatra ale lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Liviu Rebreanu, etc.

7.4         Parcul Ioanid

            Parcul Ioanid, acum  Parcul Ion Voicu, este un parc din Bucuresti, din  sectorul 2, situat pe fostul afluent al Dambovitei, Bucurestioara. In 1870 acest teren a secat, lucru ce l-a determinat pe proprietar, Ioanid librarul, sa il  amenajeze ca parc. In consecinta el a  plantat mai multi copaci pe terenul mlastinos. Parcul a avut ca punct de plecare modelul scuarurilor englezesti si al parcurilor frantuzesti.

            In 2003 numele parcului a fost schimbat in Parcul Ion Voicu, pentru a cinsti memoria violonistului Ion Voicu, tatal omului politic Madalin Voicu.

7.5         Parcul Herastrau

            Este situat in nordul capitalei (Soseaua Kiseleff, Piata Charles De Gaulle, Soseaua Nordului). Herastraul este cel mai mare parc al Bucurestiului, amenajat in anii '30 in jurul lacului cu acelasi nume, format prin asanarea unei zone mlastinoase pe cursul raului Colentina, care traverseaza toata partea de nord a capitalei, incepand cu Straulesti, apoi Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Colentina, Fundeni, Plumbuita, formand lacuri care au luat numele cartierelor respective.

            Proiectele pentru acest parc au fost facute de arhitectii Pinard si Rebhun, iar aleile au fost proiectate de arhitectul Octav Dobrescu. Compozitia vegetala deosebita este opera arhitectului Fr. Rebhun.

            Terminat in ultimii ani ai deceniului 4, cu ocazia "Lunii Bucurestilor", Herastraul este un parc complex si complet. Se intra de la sosea, de la Arcul de Triumf, pe langa Muzeul Satului.

            Datorita dimensii apreciabile a parcului acesta a fost divizat in doua zone: una linistita rezervata pentru odihna si cultura ) si o zona destinata odihnei active, sportului si distractiilor (situate dincolo de lac).

            In prima zona, cea a parcului Herastrau vechi, se afla doua teatre, doua pavilioane pentru expozitii, biblioteci, umbrar pentru lectura si sah, debarcadere, banci.

            Partea destinata sportului si distractiilor a fost proiectata de catre arhitectul Visan si tehn. Mateescu, urmarind obtinerea unei uniuni armonioase intre cadrul natural si partea proiectata, tinandu-se cont si de arhitectura celeilalte zone a parcului. In aceasta zona sunt construite cabane, terenuri sportive, restaurante.

            Puncte de atractie in Parcul Herastrau

v Zona Expoflora cu o suprafata de 15 ha unde se realizeaza decoruri florale de o inalta maiestrie artistica;

v Insula Trandafirilor, a carei compozitie are doua axe, una care deschide perspectiva catre Muzeul Satului si alta care face legatura cu restul parcului. Incepand cu 1 Iunie pana toamna insula este viu colorata de ghirlandele sinuoase de trandafiri ce contrasteaza armonios cu verticalitatea stalpilor de sustinere;

v Gradina Japoneza, amenajata in anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei in Romania si a Fundatiei Comemorative a Expozitiei Mondiale Japoneze.

7.6         Parcul Carol I

            Parcul Carol a fost infiintat la inceputul sec. XX (pe 36 ha), la poalelel Dealului Filaret. Aspectul sau actual este de parc mixt, cu latura peisagistica dominanta. Deosebit de interesante sunt ''Fantana Zodiacului'', grota artificiala, ''ruinele istorice'', aleile umbroase cu plopi seculari, ''Arenele Romane'' unde au loc spectacole, ce atrag numerosi vizitatori. Lacul de 2 ha este destinat agrementului, fiind dotat cu un debarcader.

            Acest parc este o lucrare de inalta tinuta artistica, astfel parterul central al parcului este incadrat de borduri de Buxus sempervirens si rabate cu trandafiri, avand de o parte si de alta alei cu aliniament de tei.  Buxusul de forma globuloasa este amplasat de-a lungul aleii centrale, impresionand prin ritmicitatea si marimea lui.   Daca aleea centrala este rezolvata intr-un stil geometric, restul parcului are un traseu peisager cu alei sinuoase, vegetatia fiind grupata intr-o asemenea maniera incat sa creeze imagini romantice, apropiate peisajelor naturale.

            Puncte de atractie in Parcul Carol I:

v  Arenele Romane, amplasate periferic, cu o capacitate de 5.500 locuri in aer liber;

v  Muzeul Tehnic "Prof. Ing. Dimitrie Leonida" care a fost inaugurat in anul 1909 si reorganizat in anul 1954;

v  Un exemplar de Sequoia gigantea, arbore declarat monument al naturii;

v   Turnul lui Vlad Tepes, care adposteste un rezervor de apa

v  Monumente si statui, remarcandu-se in mod deosebit:

v  Monumentul soldatului necunoscut, adus in anul 1991 de la Marasesti;

v  Statuile "Gigantii", realizate de sculptorul Dumitru Paciurea;  

v   Fantana Cantacuzino, monument de arta in stil neoclasic, construita in anul 1870, fiind decorata pe fatada si partile laterale cu basoreliefuri si placi de ceramica reprezentand cavaleri medievali si steme.

7.7         Parcul Circul de Stat

            Amenajat in anul 1960, pe o suprafata de 26 ha, cu un relief aparte, realizat aproape in intregime artificial, Parcul Circul de Stat Bucuresti, a fost construit cu scopul de a scoate in evidenta cladirea Circului de Stat. Proiectul de amenajare al parcului a fost realizat de arhitectul Valentin Donose.

            Peluzele largi createde la cladirea Circului pina la ochiul de apa, nelipsit din cadrul parcurilor bucurestene, coboara in panta lina. Taluzul lacului a suferit in timp modificari esentiale pentru a remedia aspectul de groapa pe care il prezinta lacul. Terasele proiectate in succesiune fac o trecere gradata intre cotele superioare ale terenului si circulatia din jurul lacului.

            Pentru a crea un parc aerat, plantatia a fost distribuita liber, nota deosebita facand grupele de coniferi ce pot fi observate din tot parcul.

            Sculpturile in arborii uscati realizate cu multa originalitate si imaginatie de artistul plastic C.Teodorescu prezinta un important punct de atractie al parcului.

7.8         Parcul Tineretului

         Parcul Tineretului, situat la o distanta mica de centrul orasului, in zona denumita “Valea Plangerii”, are o suprafata de peste 80 ha.
Inca din anul 1935 exista o schita schita de sistematizare a acestei zone verzi, dar amenajarea efectiva a parcului a inceput in 1965 si lucrarile au durat pana in 1974.
            Diferentele mari de nivel (pana la 16m) au necesitat o modelare a terenului pentru a se putea pune in valoare oglinda lacului. Arhitectul Valentin Donose, proiectantul parcului a avut in vedere realizarea unei zone vaste de verdeata pentru odihna si recrearea populatiei din ansamblurile de locuinte din partea sudica a orasului. In cuprinsul parcului a fost amplasata Sala Ioan Kunst Ghermanescu (fosta Sala Polivalenta) destinata unor actiuni culturale si competitiilor sportive. Parcul dispune de mari suprafete de joaca pentru copii, spatii de odihna si un debarcader.

Puncte de atractie in Parcul Tineretului

 v Rozariu circular cu diametrul de 200 m , prevazut cu alei interioare dalat;

v Un parter curbat, cu latime variabila, incadrat de alei cu platani conducand spre aleea dalata care domina privelistea.

7.9         Padurea Baneasa

            Aflata la 10 km de Bucuresti, un frumos loc de recreere din imprejurimile capitalei, un punct special de atractie fiind coltul zoologic ce dispune de cateva sute de exemplare de animale.

7.10  Padurea Snagov

            Padurea si Lacul Snagov (la 40 de km de Bucuresti) sunt deosebit de atractive pentru locuitorii capitalei. Lacul este considerat unul dintre cele mai mari limane fluviatile din Campia Romana (576 ha, 18km lungime, 9 m adancime), pe el putandu-se practica diferite sporturi nautice, face plimbari de agrement, pescui (biban, platica, guvid, crap). Padurea (rest al vechilor codrii ai Vlasiei, ce acopereau odinioara intreaga Campie Romana), este amenajata ca un imens parc in care se gasesc plaje, restaurante, fiind declarata rezervatie naturala. Vegetatia sa lemnoasa este reprezentata de stejar, carpen, tei.

7.11  Padurea Caldarusani

            Lacul si Padurea Caldarusani-(la 45 de km de Bucuresti), zona turistica mult cautata, in special de amatorii de pescuit si vanatoare. Lacul este un vechi liman fluvial (6 m lungime, 5 m adancime), iar padurea din jurul lui este propice vanatorii de iepuri si fazani, o parte din ea formand o rezervatie forestiera ce adaposteste stejar, plop, salcii.

7.12  Padurea Raioasa

            Situata la 6 km de Mogosoaia, rezervatie forestiera si floristica, denumirea explicandu-se prin aspectul copacilor care au pe scoarta foarte multi licheni si muschi.

8.     STATISTICA TERITORIALA

            Lungimea drumurilor publice la sfarsitul anului 1997 in regiunea Bucuresti insuma 791 km, din care:

v  69 km in municipiul Bucuresti;

v  722 km in judetul Ilfov.

9.     POPULATIE

Populatia a crescut in secolul nostru de la 370.000 locuitori (in 1912) la 732.000 (in 1930) si 1 milion in 1947; in 1983 la 2 milioane, iar in 1991 la 2.064.474 locuitori, fiind situat pe locul 88 pe glob.

            Populatia stabila la 1 iulie 1998 este de 2 016 131 locuitori din care :

v  Sex masculin 945 925

v  Sex feminin 1 070 206

Densitatea populatiei este de 8.074,6 loc./km²

In Bucuresti se concentreaza peste 9% din populatia Romaniei si cam 15% din cea urbana.

      Zonele rezidentiale cuprind spatiul urban in totalitate; exista insa zone relativ noi, sub forma unor adevarate cartiere de blocuri, cu functie rezidentiala predominanta, cum ar fi: Drumul Taberei, Titan, Colentina, Pantilomon, Militari, Berceni.

 10.  TRANSPORTURI

  Municipiul Bucuresti este inconjurat de o sosea de centura modernizata, menita sa descongestioneze traficul intraurban. Reteaua cailor de comunicatie din interiorul orasului se intinde radiar, mare parte din arterele principale intersectandu-se in Piata Unirii. Exista cate o artera principala pe directiile N-S si E-V, alcatuite dintr-o succesiune de strazi si bulevarde, separate prin scuaruri. Transportul in Bucuresti este asigurat de mijloace de transport in comun: tramvaie, autobuze, troleibuze si metrou (cu o lungime de 60 de km si 38 de statii) sau transport privat: taximetre si maxi-taxi.

Zonele de transport cuprind axele rutiere din exteriorul si interiorul orasului, zonele de triaj, garile si autogarile, aeroporturile etc.

Cele circa 5400 de strazi insumeaza aproape 2000 km pe care exista 500 km trasee de tramvaie, 900 km trasee de autobuze si 300 km trasee de troleibuze. Din 1979, transportul in comun de calatori a inregistrat un mare salt calitativ, prin intrarea in functiune a primului tronson al metroului (in lungime de 8,1 km). De atunci si pana acum au fost construite si date in folosinta alte linii de metrou, in prezent reteaua metroului totalizand 60 km. Orasul dispune, tot in domeniul transporturilor, de 6 gari, 7 autogari si de doua aeroporturi civile.

Tot din Bucuresti pornesc 8 sosele nationale si cateva drumuri europene: E 15 care leaga Budapesta de Constanta, E 20 Varsovia de Ruse, E 94 pe directia Belgrad-Constanta.

  Nu in ultimul rand, Bucurestiul este cel mai mare centru de transport aerian din Romania. Aeroportul Baneasa, pentru zboruri interne, face legatura cu 15 mari orase ale tarii: Cluj, Timisoara, Arad, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Targu Mures, Caransebes, Sibiu, Craiova, Constanta, Bacau, Iasi si Tulcea.

Traficul international se opereaza prin Aeroportul Henri Coanda (Otopeni), iar cel intern prin Aeroportul Baneasa.

 Transportul in comun

 1.     Linii Troleibuze

v  Linia 61 :Master S.A., Bd. Iuliu Maniu, Cotroceni, Dr. Marinescu, Eroii Sanitari, Bd. Kogalniceanu, P-ta Rosetti 62 Lic. Ind. Transporturi, Bd. Iuliu Maniu, Cotroceni, M. Vulcanescu, Gara de Nord

v  Linia 65 : Dridu, Str. Pajurei, Bd. Bucurestii Noi, Calea Grivitei, Str. Polizu, Occidentului, Sfintii Voievozi

v  Linia 66 : Spitalul Fundeni, str. Sportului, sos. Colentina, Bucur Obor, Calea Mosilor, Bd. Carol I, Universitate, Bd. Regina Elisabeta, Calea Plevnei, Vasile Parvan

v  Linia 69 : Valea Argesului, Str. Sibiu, Drumul Taberei, Sos. Pandurilor, Str. Dr. Rainer, Bd. Eroilor Sanitari, bd. M. Kogalniceanu, Bd. Elisabeta, Bd. Carol I, Ferdinand, Str.Baicului

v  Linia 70 : Bd. Basarabia,L. Patrascanu, Baba Novac, Bd. Carol I, Universitate, Bd. Elisabeta, Calea Plevnei, Vasile Parvan

v  Linia 71 : Valea Argesului, Drumul Taberei, Compozitorilor, Sos. Cotroceni, Mircea Vulcanescu, Gara de Nord

v  Linia 73 : Turnu Magurele (cart. Berceni), Bd. Alexandru Obregia, Str. Serg. Nitu Vasile, P-ta Sudului

v  Linia 74 : Bd. Alexandru Obregia (cart. Berceni), Str. Turnu Magurele, Str. Emil Racovita, Str. Serg. Nitu Vasile, P-ta Sudului

v  Linia 76 : P-ta Resita (cart. Berceni), Str. Resita, Str. Izvorul Rece, Str. Serg Nitu Vasile, Piata Sudului

v  Linia 85 : Str.Baicului, Bd.Garii Obor, Bd.Ferdinand, Bd. Carol I, Bd. Elisabeta,Cal.Plevnei, Mircea Vulcanescu, Gara de Nord

v  Linia 86 : Basarabia, Baba Novac, Dristor,Delea Veche, Popa Nan, Foisorul de Foc, Bd. Dacia, Piata Romana, Occidentului, Grivita, Bucurestii Noi, Cartier Pajura

v  Linia 91 : Valea Ialomitei, Drumul Taberei, Eroii Sanitari, Bd. Elisabeta, Piata Rosetti

v  Linia 92 : Barajul Dunarii, L. Rebreanu, Nicolae Grigorescu, str. Dristor, Bd. Carol I, Bd. Elisabeta, Calea Plevnei, Vasile Parvan

v  Linia 93 : Valea Ialomitei, Drumul Taberei, G-ral V. Milea, Sos. Cotroceni, M. Vulcanescu, Str. Garii de Nord, Gara de Nord

v  Linia 96 : Dep.Alexandria, Sos Alexandriei,Antiaeriana, Dr. Rainer, Eroilor, Splaiul Independentei, M.Vulcanescu, Gara de Nord

v  Linia 97 : Straulesti, Bd. Bucurestii Noi, Calea Grivitei, Polizu, Occidentului, Sfintii Voievozi

v  Linii Autobuze

v  Linia 101 : FAUR - Poarta Bd. 1 Decembrie 191 Str. Postavarului, Bd. Nicolae Grigorescu, Bd. Chisinau, Sos. Pantelimon, Bd. Ferdinand, Sos. Mihai Bravu, Bucur Obor, Sos. Colentina, Doamna Ghica

v  Linia 102 : Bd. Basarabia, Bd. Nicolae Grigorescu, Bd. Camil Ressu, Str. Fizicienilor, Bd. Energeticienilor, Calea Vitan, Sos. Vitan Barzesti, Str. Turnu Magurele, Sos. Giurgiului

v  Linia 103 : Republica S.A, Sos. Industriilor, Drumul intre Tarlale, I.C.M.E. Poarta

v  Linia 104 : Stadionul National, Str. Vatra Luminoasa, Sos. Mihai Bravu, Piata Hurmuzachi, Bd. Decebal, Bd. Unirii, Bd. I. C. Bratianu, Splaiul Independentei, Pod Opera, Piata Operei

v  Linia 105 : Bd. Expozitiei, Str. Av. Popisteanu, Bd. Ion Mihalache, Calea Grivitei, Piata Garii de Nord, Bd. Dinicu Golescu, Str. Orhideelor, Bd. G-ral Vasile Milea, Drumul Taberei, Str. Brasov, Str. Raul Doamnei

v  Linia 106 : Lujerului, I. Maniu, Dezrobirii, Uverturii, Apusului, Ghirlandei, Margelelor, Paralutelor, Tufanelelor, Str. Catinei, Piscul Crasani, Cart. Rosu

v  Linia 112 : C.F.R. Constanta, Pipera, Aerogarii, Ion Ionescu de la Brad, Straulesti, Baiculesti, Str. Jiului, Bucurestii Noi, Laminorului, Mezes

v  Linia 116: Sf. Vineri, Unirii, Calea Serban Voda, Sos. Oltenitei, Bd. C. Brancoveanu, Turnu Magurele, Sos. Giurgiului, Gara Progresul

v  Linia 117 : Bacau, Sos. Salaj, str. Nasaud, Sos. Odoarei,Bd. G. Cosbuc, Bd. Regina Maria, Aleea III, Bd. Unirii, Mircea Voda, Bd. C. Coposu, P-ta Sf. Vineri

v  Linia 122 : Bd. Ghencea, Str. Brasov, Drumul Taberei, Drumul Sarii, Str. Dr. Rainer, Eroilor, Stirbei Voda, Rosetti, Bd. N. Balcescu, Pta 21 Dec 1989

v  Linia 123 : Gara de Nord, Witting, Calea Plevnei, Pod Cotroceni, Splaiul Independentei, P-ta Unirii, Calea Vitan, C.E.T. Sud Vitan

v  Linia 124 : P-ta Operei, Eroii Sanitari, Pod Eroilor, Splaiul Independentei,Aleea II, I. C. Bratianu, P-ta Unirii, Blaga, Calea Vitan, Fundatia Aisteda

v  Linia 125 : Bd. Al. Obregia, Turnu Magurele, Sos. Berceni, Sos. Centura, REMAT, S.C. SILFLOR-MOVE

v  Linia 126 : Bd. Ghencea, Str. Brasov, Bd. 1 Mai, Str. Sibiu, Drumul Taberei, Drumul Sarii, Str. Dr. Rainer, Bd. Eroilor, Str. Stirbei Voda, Calea Victoriei, Str. Dem Dobrescu, Bd. N. Balcescu, Bd. Gh. Magheru, Piata Romana

v  Linia 131 : P-ta Romana, Bd. Magheru, Bd. Dacia, Calea Dorobanti, Sos. Kiseleff, Sos. Nordului, Ficusului, Bd. Aerogarii, Aeroport Baneasa

v  Linia 133 : Gara Basarab, Orhideelor, Plevnei, M. Vulcanescu, Baldovin, Gara de Nord, Cal. Grivitei, Bd. Dacia, Foisorul de Foc, Str. Nerva Traian, Splaiul Unirii, Cal Vacaresti, Tineretului

v  Linia 135 : C.F.R. Constanta, Barbu Vacarescu, Sos. Pipera, Calea Floreasca, Polona, Dacia, Bd. Carol I, Sos. Mihai Bravu, Calea Vitan, CET Sud Bucuresti

v  Linia 136 : C.E.T. Vest, Valea Cascadelor, I. Maniu, Sos. Pandurilor, Calea 13 Septembrie, Bd. Libertatii, Bd. Natiunile Unite, Str. B. P. Hasdeu, Splaiul Independentei, Pod Izvor

v  Linia 137 : Carrefour, Centura, Sos. Buc/Pitesti, I. Maniu, Moinesti, Timisoara, Eroilor, Stirbei, Rosetti, N. Balcescu, P-ta 21 Decembrie 1989

v  Linia 139 : Zetarilor, Calea Ferentari, Bachus, Amurgului, Margeanului, Drumul Sarii, Vasile Milea, Bd. I. Maniu, P-ta Leul

v  Linia 141 : Zetarilor, Ferentari, Pieptanari, Sos. Oltenitei, C. Brancoveanu, Turnu Magurele, Prelungirea Metalurgiei, I.M.G.B. Vulcan

v  Linia 143 : Bucur Obor, Sos. Colentina, Doamna Ghica, Heliade intre Vii, Cozia, Baicului

v  Linia 148: Baneasa S.A., Sos. Erou I. Nicolae, Aleea Privighetorilor, Sos. Buc./Ploiesti, Sos.Kiseleff, P-ta Presei Libere

v  Linia 150 : V. Ialomitei, V.Oltului, Timisoara, Bd. I. Maniu, Pasaj Bucuresti-Pitesti, Sos. Centura, Rudeni, Sos. Chitilei, Comuna Chitila post control

v  Linia 162 : Cart. 16 Februarie, Dr. Sabareni, Magazii, Dr. Sabareni, Giulesti, Constructori, Crangasi, Saidac, Mehadia, Constructori, Cart. 16 Februarie

v  Linia 163 : Cart. 16 Februarie, Giulesti, Cart. Sarbi, Cal. Giulesti, Constructorilor, Crangasi, Saidac, Mehadiei, Constructori, Cart. 16 Februarie

v  Linia 168 : Piata Romana, Bd. Dacia, Mircea Vulcanescu, Str. D. Golescu, Stirbei Voda, Bd. Eroilor, Drumul Taberei, Valea Argesului

v  Linia 173: Eroii Revolutiei, Cutitul de Argint, Dr.Istrate, Rahova, Sebastian, Calea 13 Septembrie, Bd. Ghencea, Str. Brasov, Valea Argesului

v  Linia 178 : Complex Comercial, Str. Apusului, Bd. Uverturii, Sos. Cringasi, Cal. Giulesti, Sos. Orhideelor, Bd. Dinicu Golescu, Stirbei Voda, Maior Campineanu, Sala Palatului

v  Linia 181 : Bd. Camil Ressu, Ramnicul Valcea, Bd. Ramnicul Sarat, Calea Vitan, I.N.M.B.

v  Linia 182 : Gara de Nord, Bd. Duca, Cuza, Titulescu, Dorobanti, Lacul Tei, Teiul Doamnei, Sos. Colentina, Institutul Oncologic

v  Linia 205 : Biotera, Sos. Bucuresti-Ploiesti, Kiseleff, Campina, Bd. 1 Mai, Calea Buzesti, Str. Polizu, Calea Grivitei, Gara de Nord

v  Linia 220 : Parc Rahova, Rahova, Ferentari, Sos. Salaj, Prelungirea Ferentari, Zetarilor, Luica, Prelungirea Metalurgiei, I.M.G.B. Vulcan

v  Linia 221 : Ghencea, Brasov, Valea Ialomitei, Valea Oltului, Bd. Timisoara, Cet Vest Militari

v  Linia 226 : Pta. Romana, Bd. Dacia, M. Vulcanescu, D. Golescu, Stirbei, Bagdasar, Panduri, 13 Septembrie, Ispirescu, Buzoieni, Cap. Preda, Pta. Rahova

v  Linia 232 : Alex. Obregia, Turnu Magurele, Sos. Berceni, Oltenitei,Cutitul de Argint,Istrate, Viilor, Fabrica de Chibrituri, Bd. Marasesti, Bd. D. Cantemir, Bd. I.C. Bratianu, Str. Halelor, P-ta Unirii

v  Linia 236 : P-ta Operei, Bd. Eroii Sanitari, Bd. Prof. Dr. Ghe. Marinescu, Sos. Cotroceni, Bd. Iuliu Maniu, Pasaj Bucuresti-Pitesti, Carrefour

v  Linia 241 : Turnu Magurele Prelungirea Metalurgiei, I.M.G.B. Vulcan

v  Linia 242 : Piata Sudului, Bd. Al. Obregia, Prelungirea Metalurgiei, Piata de Gros - In weekend circula doar sambata

v  Linia 246 : R.A.T.B. Titan, Th. Palady, Drumul intre Tarlale, Sos. Garii Catelu, Sos. Pantelimon, Granitul S.A.

v  Linia 253 : Spitalul Fundeni, Sportului, Colentina, Fundeni, Morarilor, Patrascanu, Brancusi, Grigorescu, L. Rebreanu, Barajul Dunarii

v  Linia 261 : Piata Presei Libere, Marasti, Sos. Bucuresti-Ploiesti, Ficusului, Aerogarii, Ion Ion de la Brad, Straulesti, Str. Gh. Stefan, Jandarmeriei

v  Linia 268 : Valea Argesului, Drumul Taberei, Bd. Eroilor, Str. Stirbei Voda, Rosetti, N. Balcescu, Piata 21 Decembrie 1989

v  Linia 282 : Gara Basarab, Gara de Nord, Grivita, Titulescu, Mihalache, Dorobanti, Vacarescu, Lac Tei, Doamna Ghica, Colentina, Bacila, Sos. Fundeni

v  Linia 300: Bd. N. Balcescu, Bd. Magheru, Lascar Catargiu, Bd. Ion Mihalache, Clabucet

v  Linia 301 : Piata Romana, Calea Dorobantilor, Aviatorilor, Caramfil, Aerogarii, Sos. Bucuresti-Ploiesti, Aleea Privighetorilor, Baneasa S.A.

v  Linia 304 : Piata Presei Libere, Bd. Marasti, Sos. Bucuresti-Ploiesti, Odaii, Sos. Bucuresti-Targoviste, Bd. Bucurestii Noi, Laromet S.A.

v  Linia 311 : FAUR Poarta 4, Postavarului, N. Grigorescu, Baba Novac, Sos. M. Bravu, Bd. Carol I, P-ta Rosetti

v  Linia 312 : Bd. Al. Obregia,Turnu Magurele, E. Racovita, Vacaresti, Bd. Tineretului, Bd. Cantemir, I.C.Bratianu, Halelor, AL.III, P-ta Unirii

v  Linia 313 : Turnu Magurele, Al. Obregia, Calea Vacaresti, Bd. Tineretului, Bd. D. Cantemir, Bd. Unirii, Bd. M. Voda, Sf. Vineri

v  Linia 323 : Zetarilor, Calea Ferentari, Toporasi, Sos. Giurgiului, Calea Serban Voda, Lanariei, Pod Timpuri Noi

v  Linia 330 : Barajul Dunarii, Bd. Chisinau, Sos. Iancului, Sos. Mihai Bravu, Calea Dorobantilor, Piata Charles de Gaules, Bd. Maresal C. Prezan, Arcul de Triumf, Str. Alex. Constantinescu, Bd. Marasti, Piata Presei Libere

v  Linia 331 : Damaroaia, Natatiei, Jiului, Bd. Poligrafiei, Sos. Kiseleff, C. Prezan, Calea Dorobanti, Piata Lahovari, Enescu, Pta Romana

v  Linia 335 : Barajul Dunarii, Bd. Chisinau, Iancului, M. Bravu, Calea Dorobanti, Kiseleff, Piata Presei Libere, Aerogarii, Aero Baneasa

v  Linia 336 : Complex Comercial, Bd. I. Maniu, Sos. Cotroceni, Splaiul Independentei, N. Kogalniceanu, Bd. Elisabeta, Piata Rosetti

v  Linia 368 : Piata Romana, Str. Luterana, Gral. Budisteanu, M. Vulcanescu, Berzei, S. Voda, Bd. Eroilor, Drumul Taberei, Brasov, Platforma Valea Oltului

v  Linia 381 : P-ta Victoriei, Bd. Lascar Catargiu, Bd. Magheru, Bd. Nicolae Balcescu, Bd. I.C. Bratianu, Bd. Dimitrie Cantemir, Bd. Tineretului, Calea Vacaresti, Str. Nitu Vasile, Str. Resita, P-ta Resita

v  Linia 385 : Platf. Valea Oltului Bd. Ghencea, Str. Brasov, T. Vladimirescu, 13 Septembrie, Izvor, Bd. Natiunile Unite, Bd. Libertatii, Splaiul Independentei, Piata Unirii, Sf. Vineri

v  Linia 601 : Campus Regie, Splaiul Independentei, Bd. M. Kogalniceanu, Bd. Elisabeta, Piata Rosetti

v  Linia 644 : Cart. 16 Februarie, Calea Giulesti, Sos. Orhideelor, Bd. D. Golescu, Gara Basarab

v  Linia 645 : P-ta Clabucet, Cal.Grivitei, Bd.Bucurestii Noi, Sos.Chitilei, Mezes

v  Linia 682: Lacul Tei, D-na Ghica, Colentina, Sos.Andronache, Str.Peris, Str.Cornisei, Andronache

v  Linii Tramvaie

v  Linia 1 : Cart.Colentina, sos. Colentina, str. Ziduri Mosi, Halele Obor, bd. Ferdinand, sos. Mihai Bravu, Cal. Vacaresti, sos. Oltenitei, ROMPRIM S.A.

v  Linia 5 : Sos. Bucuresti-Ploiesti, str. Barbu Vacarescu, str. Tunari, V. Lascar, Mosilor, P-ta Sf. Gheorghe

v  Linia 7 : C.F.R. Progresul, Sos. Giurgiului, Sos. Oltenitei, Sura Mare

v  Linia 11 : Romprim, Oltenitei, Sos. Giurgiului, C.F.R. Progresul

v  Linia 14 : Granitul S.A., Sos. Pantelimon, Ziduri Mosi, Str. Reinvierii, Str. Lizeanu, Stefan cel Mare, Bucur Obor

v  Linia 15 : Cimit. Serban Voda, Sos. Oltenitei, Cal. Vacaresti, M. Bravu, Camil Ressu, Th.Pallady, Complex Ratb Titan

v  Linia 16 : Republica S.A., Bd. Basarabia, Cal. Calarasilor, Bd. C. Coposu, Sf. Vineri, V. Lascar, Lizeanu, Lacul Tei, Platf. Pipera

v  Linia 17 : Soseaua Giurgiului, Sos. Oltenitei, Cal. Vacaresti, Sos. Mihai Bravu, Lizeanu, Bd. Lacul Tei, Lacul Tei

v  Linia 19 : Complex Ratb Titan, Th.Pallady, 1 Dec.1918, C. Ressu, Cal. Vitan, O. Goga, Nerva Traian, Serban Voda, Oltenitei, Sura Mare

v  Linia 20 : Laromet, Bd. Bucurestii Noi, Bd. Ion Mihalache, Str. Berzei, Calea Plevnei

v  Linia 21 : Pasaj Colentina, Sos. Colentina, Calea Mosilor, P-ta Sf. Gheorghe

v  Linia 23 : Str. Zetarilor, Str. Anghel Alexandru, Sos. Giurgiului, Serban Voda, Nerva Traian, O. Goga, Cal.Dudesti, Camil Ressu, L. Rebreanu, Faur S.A Poarta 4

v  Linia 24 : Cartier Damaroaia, Gloriei, Bd Bucurestii Noi, Bd. I.Mihalache, Buzesti, Bd. Al. Cuza, Bd. Duca, Gara de Nord

v  Linia 27 : Ratb Titan, Th.Pallady, Camil Ressu, M. Bravu, Cal. Vacaresti, Sos. Oltenitei, Cimit. Serban Voda

v  Linia 32 : Depoul Alexandria, Sos. Alexandriei, Calea Rahovei, Bd.Regina Maria, P-ta Unirii

v  Linia 33 : Granitul S.A., Sos. Pamtelimon, Sos. Iancului, Pache Protopopescu, Str. Traian, Horei

v  Linia 34 : Gara de Nord, Stefan cel Mare,Sos. Mihai Bravu, Calea Vacaresti, Sos. Oltenitei, Romprim

v  Linia 35 : Dep. Militari, Bd. Preciziei, Str. Valea Cascadelor, Bd. Timisoara, Bd. G-ral. Vasile Milea, Sos. Orhideelor, Bd. Dinicu Golescu, Vasile Parvan

v  Linia 36 : Republica S.A., Bd. Chisinau, Sos. Pantelimon, Str. Ziduri Mosi, Sos. Colentina, Str. Reinvierii, Maica Domnului, Platf. Ind. Pipera

v  Linia 40 : Compex Ratb Titan, Bd. 1 Decembrie 1918, Bd. Basarabia, Calea Calarasilor, Bd. Corneliu Coposu, Sf. Vineri, Piata Sf. Gheorghe

v  Linia 41 : Bd. Ghencea, Str. Brasov, Sos. Crangasi, Str. Turda, Bd. Maresal Alexandru Averescu, Bd. Marasti, Pta Presei

v  Linia 42 : Piata Presei Libere, Bd. Expozitiei, Str. Putul lui Craciun, Bd. Ion Mihalache, Str. Buzesti, Str. Berzei, Calea Plevnei, Vasile Parvan

v  Linia 46 : Gara de Nord, Bd.Titulescu, Sos. Stefan cel Mare, Sos. Mihai Bravu, Sos. Iancului, Sos. Pantelimon, Granitul S.A.

v  Linia 47 : Cet Vest Militari, Bd. Timisoara, Bd. V. Milea, Sos. Orhideelor, Gara Basarab

v  Linia 51 : Razoare, Sos. Progresului, Viilor, Sos. Giurgiului

v  Metrou

v  Magistrala 1 : Dristor 2 - Pia?a Muncii - Iancului - Obor - ?tefan cel Mare - Pia?a Victoriei (Leg?tur? cu Magistrala 2 [M2]) - Gara de Nord (Leg?tur? cu Magistrala 4 [M4]) - Basarab - Crânga?i - Sem?n?toarea - Groz?ve?ti - Eroilor (Leg?tur? cu Magistrala 3 [M3])- Izvor - Pia?a Unirii 1 (Leg?tur? cu Magistrala 2 [M2]) - Timpuri Noi - Mihai Bravu - Dristor 1 - Nicolae Grigorescu - Titan - Costin Georgian - Republica - Pantelimon

v  Magistrala 2 : Pipera - Aurel Vlaicu - Aviatorilor - Pia?a Victoriei (Leg?tur? cu Magistrala 1 [M1])- Pia?a Roman? - Universitate - Pia?a Unirii 2 (Leg?tur? cu Magistrala 1 [M1])- Tineretului - Eroii Revolu?iei - Constantin Brâncoveanu - Pia?a Sudului - Ap?r?torii Patriei - IMGB - Depou IMGB

v  Magistrala 3 : Eroilor (Leg?tur? cu Magistrala 1 [M1]) - Politehnica - Armata Poporului - Gorjului - P?cii - Industriilor

v  Magistrala 4 : Gara de Nord 2 - Basarab (Leg?tur? cu Magistrala 1 [M1]) - Grivi?a - 1 Mai - Pajura - Laromet

 11.  SANATATE
Structura unitatilor sanitare din sectorul public cuprindea:

v  39 spitale;

v  426 dispensare medicale;

v  53 dispensare policlinici;

v  60 farmacii;

Sectorul privat cuprindea:

v  825 cabinete medicale;

v  691 cabinete stomatologice;

v  48 laboratoare medicale;

v  165 laboratoare de tehnica dentara;

Spitalele din Bucuresti

v  Spitalul Clinic pentru Copii "Dr. V. Gomoiu"            

v  Spitalul Clinic Cantacuzino            

v  Spitalul Clinic Caritas       

v  Spitalul Clinic Colentina   

v  Spitalul Clinic Col?ea        

v  Spitalul Clinic de Nefrologie "Dr. C. Davila"  

v  Spitalul Clinic de Obstetric?-Ginecologie "Dr. P. Sârbu"         

v  Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia"    

v  Spitalul Clinic de Urgen??

v  Spitalul Clinic de Urgen?? de Chirurgie Plastic?, Reparatorie ?i Arsuri  

v  Spitalul Clinic de Urgen?? pentru Copii "Gr. Alexandrescu"    

v  Spitalul Clinic de Urgen?e "Bagdasar - Arseni"          

v  Spitalul Clinic de Urgen?e Copii "M. S. Curie"           

v  Spitalul Clinic de Urgen?e Oftalmologice     

v  Spitalul Clinic de Urgen?e "Sf. Ioan"            

v  Spitalul Clinic Dermato-Venerice "Prof. Dr. S. Longhin"         

v  Spitalul Clinic "Dr. V. Babe?"         

v  Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie ?i TBC Osteoarticular       

v  Spitalul Clinic Filantropia  

v  Spitalul Clinic Malaxa       

v  Spitalul Clinic "Prof. Dr. T. Burghele"         

v  Spitalul Clinic "Sf. Maria"   

v  Spitalul Clinic "Sf. Pantelimon"

v  Spitalul de Bolnavi - Cronici ?i Geriatrie "Sf. Luca"    

v  Spitalul de Pneumftizologie "Sf. ?tefan"      

v  Spitalul de Psihiatrie Titan C. Gorgos         

v  Spitalul Universitar de Stomatologie "Prof. Dr. D. Theodorescu"

v  Spitalul Universitar de Urgen?? Bucure?ti    

v  Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucure?ti

v  IOMC "Alfred Rusescu"     

v  Institutul Na?ional Medicin? Fizic? ?i Balneoclimatologie        

v  Institutul de Endocrinologie "C. I. Parhon"  

v  Institutul de Diabet, Nutri?ie ?i Boli Metab. "N. Paulescu"       

v  Institutul Na?ional de Neurologie ?i Boli Neurovasculare Bucure?ti

v  Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C. C. Iliescu"       

v  Institutul de Boli Infec?ioase "Matei Bal?"     

v  Institutul Na?ional de Fono-audiologie ?i Chirurgie func?ional? ORL "Prof. Dr. Dorin Hociot?"       

v  Institutul de Pneumftizologie Marius Nasta   

v  Institutul Clinic Fundeni    

12.  ISTORIE
            Cercetarile arheologice efectuate pe teritoriul municipiului Bucuresti au demonstrat prezenta asezarilor umane incepand cu paleoliticul mijlociu, la Ziduri intre Vii, Colentina, Pantelimon, Bucurestii Noi si Radu Voda. Din epoca bronzului si epoca fierului au fost descoperite urmele unor asezari umane la Malul Rosu, Straulesti, Giulesti si Catelu.
            Aparitia triburilor geto-trace este atestata de asezarile de la Baneasa, Militari, Tei, Dudesti etc. si prefigureaza prezenta geto-dacilor in acest spatiu. In Muntenia existau peste 120 asezari dacice, o parte dintre acestea pastrandu-se pana la venirea gotilor in sec. IV. Din aceasta perioada dateaza obiectele de cult crestin si diverse vase si podoabe descoperite. Incepand cu sec. VI, slavii invadeaza teritoriul romanesc, astfel ca o serie de asezari mixte daco-romane si slave se formeaza in Bucuresti in zonele Ciurel, Straulesti si Militari.
            Cercetarile arheologice au scos la lumina vestigii din epoca pietrei cioplite (dealurile Radu Voda si Mihai Voda) - cu 150000 de ani in urma, apoi din epoca pietrei slefuite (cca.6000-1000 i.Cr. - la Dudesti, Bucurestii Noi, Giulesti,dealul Piscului etc.), din epoca bronzului(1700-1150 i.Cr.-dealurile Radu Voda si Mihai Voda, lacul Tei), din epoca fierului(1150-450 i.Cr. - cu numeroase asezari: Straulesti, Bucurestii Noi, Herastrau, Baneasa, Tei, Ciurel, Mihai Voda, Filaret etc.) cind este consemnata prezenta triburilor traco-gete si apoi geto-dace in aria bucuresteana. Una dintre cele mai importante si vechi asezari omenesti se considera a fi cea de pe dealul Radu Voda (unde existenta omului a fost, se pare, neintrerupta, incepand chiar din paleoliticul inferior), care, in secolele IV si III i.Cr. era bine conturata si puternica, intarita cu un sant de aparare, ceea ce i-a facut pe unii istorici sa o considere "capitala-cetate" getica a lui Dromihete.
            Desi zona bucuresteana nu a fost efectiv sub ocupatie romana, totusi, influenta romanilor, manifestata destul de puternic si aici, s-a materializat in forma si decoratia obiectelor ceramice, in armele de lupta, in modelul podoabelor si tipul uneltelor, in forma statuetelor de bronz gasite in zona lacului Tei si in inscriptia latina de la Giulesti. Descoperirile arheologice de la Straulesti, Fundeni si cartierul Militari dovedesc ca dupa retragerea armatelor romane in sudul Dunarii, dupa anul 271, locuirea Campiei Romane, si deci si a ariei bucurestene, a continuat si s-a intensificat, principalele ocupatii ale populatiei fiind, pe mai departe, agricultura si cresterea animalelor, unele asezari evidentiindu-se prin activitati mestesugaresti (Straulesti si Crangasi - cu cuptoare de ars oale - in secolele III si IV).
            In mult zbuciumata perioada a migratiilor, vestigiile arheologice probeaza nu numai o incontestabila continuitate de viata umana in vatra bucuresteana (ca, de altfel, in intreaga Campie Romana), ci si o rezistenta neincetata a locuitorilor autohtoni, care-si pastreaza modul de viata si de gandire, obiceiurile si ocupatiile traditionale, precum si elemente ale culturii geto-daco- romane, bineinteles cu unele influente din partea popoarelor migratoare. In perioada secolelor VI si VII, sapaturile arheologice au pus in evidenta existenta a 17 vetre de sate, unele bine dezvoltate, ca: Ciurel, Straulesti, Piata de Flori etc., in locuintele carora s-au gasit boabe de mei, rasnite, unelte din metal s.a. Ceramica acestei perioade, foarte variata, reproduce forme mostenite din fondul geto-dac si din cel daco-roman.      Cercetarile intreprinse in cartierul Bucurestii Noi, in zona Baneasa, in centrul Capitalei si in multe alte parti ale orasului au dovedit, pentru secolele IX-XI, existenta unor asezari cu un insemnat numar de locuitori, cu case construite, in general, din lemn de stejar (prezent din belsug in padurile din jur), numarul vetrelor de sate scoase la lumina fiind de 34 (cea mai extinsa vatra corespunzand vechiului oras Bucuresti). In secolele XII si XIII, desi se inregistreaza unele diminuari ale factorilor demografici si o slabire a activitatilor de productie, vestigiile arheologice din Piata de Flori, de la Ciurel si Floreasca constituie marturii incontestabile ale continuitatii locuirii acestei zone chiar in conditiile nefavorabile create de prezenta cetelor pradalnice migratoare. In sec. XIV, cand Tara Romaneasca apare pe harta politica a Europei ca stat feudal - cu capitale stabilite, pe rand, la Campulung Curtea de Arges, si Targoviste - in actuala vatra a Bucurestilor se ridica o cetatuie, amplasata in aria Curtii Vechi, a carei suprafata nu depasea 160mp si care se numea Cetatea Dambovitei. Tot in acest timp, prin progresul asezarilor de aici si prin unirea lor teritoriala, incepe sa se contureze targul, asezare dezvoltata economic si cu evidente tendinte de urbanizare. Targul se dezvolta din ce in ce mai mult in sec. XV, cand Vlad Tepes construieste o cetate de patru ori mai mare decat cea anterioara, cu rol de avanpost militar de aparare impotriva turcilor. Numele de Targul Bucurestilor si de Cetatea Bucurestilor se transforma, destul de repede, in Bucuresti, desingnand asezarea cu valente urbane, in plina ascensiune, situata in zona Curtea-Veche - Piata de Flori.

            Vechimea Bucurestilor ca sat, ca targ sau ca asezare urbana, precum si originea numelui constituie, inca, probleme in discutie, parerile fiind relativ diferite. In general se admite ca orasul exista - ca targ sau asezare urbana - in veacul XIV, in care sau langa care s- a ridicat o cetate - Cetatea Dambovitei - atestarea sa documentara, sub forma de Cetatea Bucurestilor, avand loc in sec. XV. Este neindoielnic ca acesta a fiintat ca targ sau ca asezare mai dezvoltata, cu functie de polarizare economica inainte de sec. XIV, ceea ce explica de ce, mai tarziu, in conditiile politice si sociale favorabile, a devenit un centru prosper, atat din punct de vedere administrativ, cat si economic. 

            Prima atestare documentara a cetatii Bucuresti dateaza din 1495, cand apare intr-un document emis de cancelaria lui Vlad Tepes.

            Intre anii 1476 si 1480, cetatea existenta se extinde pe o suprafata de 900mp, iar targul isi dezvolta, dupa 1465, functia comerciala (liantul dintre comertul central-european si cel oriental), mestesugurile si atributiile politico-militare. De aici inainte, majoritatea actelor domnesti va fi emisa din Bucuresti. Spre sfarsitul secolului al XVI-lea, Bucurestiul devenea unul dintre cele mai insemnate centre urbane din sud-estul Europei.

            In secolele urmatoare, functia sa de resedinta domneasca se intareste continuu si orasul se dezvolta mult din punct de vedere economic si social, in anul 1807 avand 3520 de pravalii, iar in 1860 peste 200 de cladiri publice. Iata cum descrie un calator strain Bucurestii inceputului de secol XVIII: "Orasul Bucuresti e foarte mare, palate frumoase, mitropolia e sus pe deal si clopotnita este inalta si de piatra... sunt 37 de manastiri si peste 200 de biserici. Pe toate ulitele si in toate curtile sunt puturi adanci; apa de ajuns, paine, struguri, toate din belsug.".

            Epoca de inflorire culturala a orasului este legata de numele domnitorului Constantin Brancoveanu, care, printre altele, recladeste Palatul Voievodal, zideste biserica Sf. Gheorghe (unde se afla mormantul sau), construieste un frumos si impresionant palat la Mogosoaia, traseaza un drum de legatura intre Palatul Voievodal si Palatul Mogosoaia - drum numit Podul Mogosoaiei (pentru ca eta "podit" cu barne de stejar, azi numindu-se Calea Victoriei), infiinteaza o tipografie si prijina direct Academia Domneasca de la Sf. Sava.

            In anii care au urmat Revolutiei din 1821, orasul s-a aflat in centrul procesului de formare a statului roman modern. Literatura si artele au reflectat cu fidelitate spiritul epocii. Actiunile Revolutiei de la 1848 s-au desfasurat la Bucuresti, capitala fiind unul din centrele principale ale luptei miscarii pasoptiste. Tot aici, in ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn al Tarii Romanesti si al Modovei. Terminarea Razboiului de Independenta din 1877 a permis dezvoltarea economiei nationale, care a determinat ascensiunea economico-sociala a capitalei.

            In sec. XVIII apar si se dezvolta manufacturile, se inmultesc mestesugurile si se remarca o specialiare a lor, se organizeaza si se intaresc breslele, orasul devine un centru comercial primordial in aceasta parte a Europei. Acum se poate vorbi si de o evidenta existenta si de o oarecare diferentiere a categoriilor sociale: mestesugari, negustori, slujbasi in aparatul administrativ, clerici, tarani, boieri si slujitori etc. In 1807 erau recenzate in Bucuresti 3523 pravalii, din care 2500 in partea centrala, celelalte aflandu-se in cele 4 sectoare sau in "mahalale".     In tot cursul sec. XIX se construieste un mare numar de edificii publice si de case mari si impunatoare cu stil si dotari (mai ales pe Podul Mogosoaiei), se inalta biserici in toate partile orasului sau se refac cele existente, se executa lucrari de alimentare cu apa, de salubritate, de "podire" si, mai tarziu, de "impietruire" a strazilor.

            Astfel, se construieste Teatrul National (1846-1852) - distrus de cutremurul din 1940, Palatul Academiei Romane, Universitatea etc. Invatamantul liceal este dezvoltat prin infiintarea liceelor Matei Basarab (1860) si Gheorghe Lazar (1864) (ambele existand ca gimnazii in 1860, singurul liceu in acea vreme fiind Sf. Sava). In 1860, orasul avea peste 200 de cladiri publice, erau organizate mai multe piete si existau intinse gradini publice, se extinde iluminatul cu gaz lampant - care fusese introdus inca din 1856. Dupa Unirea Principatelor Romane (Muntenia si Moldova) prin actul de la 24 Ianuarie 1859, Bucurestii devin, in decembrie 1861, Capitala statului nou format, iar la 9 Mai 1877, prin proclamarea Independentei, este de drept si de fapt Capitala Romaniei. Activitatea economica si sociala-culturala la sfarsit de veac XIX si inceput de veac XX ia o amploare deosebita: comertul se extinde considerabil si se modernizeaza, in paralel cu Banca Nationala a Romaniei, infiintata in 1880, se creeaza o adevarata retea bancara de mare utilitate pentru intreaga economie romaneasca, numarul marilor intreprinderi industriale ajunge, in 1893, la 115, iluminatul cu gaz aerian inceput in 1871 este inlocuit treptat cu iluminatul electric (1882) si isi face aparitia telefonul (1890), tramvaiul cu cai (inaugurat in 1871) incepe sa fie inlocuit cu tramvaiul electric, se ridica noi si impunatoare edificii publice si rezidentiale, albia Dambovitei se rectifica si se adanceste (1880- 1883), regularizandu-se astfel cursul raului. Iata, asadar, ca Bucurestii, pusi in evidenta de vestigiile arheologice inca din paleolitic, se dezvolta prin continuitate in toate epocile istorice, ajunge in sec. XV Capitala Tarii Romanesti, in 1864 Capitala Principatelor Romane, in 1877 Capitala Romaniei (dupa cucerirea Independentei de stat in urma razboiului cu turcii), iar in 1918 Capitala Romaniei Mari.

            La sfarsitul secolului al XIX-lea, Bucurestiul, denumit si Micul Paris, a cunoscut o noua perioada de transformari. Crearea statului unitar roman de la 1 Decembrie 1918 a marcat o noua etapa in evolutia capitalei.

            Opera romana Perioada care urmeaza dintre cele doua razboaie mondiale, cunoscuta si sub numele de interbelica, se inscrie ca cea mai fertila din intreaga istorie a orasului, rolul sau administrativ este armonios intregit de atributiile sale sociale si economice la nivel national. Toate domeniile de activitate se dezvolta vertiginos, orasul se modernizeaza si se extinde, numarul locuitorilor sporeste considerabil, iar nivelul de viata inregistreaza un progres nemaiintalnit. Apar sute de intreprinderi industriale noi, se extind si se modernizeaza cele vechi, comertul si activitatile bancare sunt incurajate prin acordarea de facilitati vamale si valutare etc. Actiunile de modernizare si edificare de noi constructii si de noi artere stradale se desfasoara intr-un ritm alert. In 1929, tramvaiele cu cai sunt inlocuite cu cele electrice, introducandu-se, in acelasi timp, si transportul de calatori cu autobuze. Cel de Al doilea razboi mondial a avut urmari de o deosebita importanta si de o evidenta semnificatie pentru istoria orasului. Distrugerile de cladiri si de dotari edilitare inregistrate in timpul razboiului, impactul activitatilor din toate domeniile cu starea de razboi au marcat substantial viata economica si social-culturala a orasului, in care o constributie de prim ordin au avut-o si conditiile inrobitoare puse dupa terminarea razboiului de catre "puterile aliate" (desi Romania, dupa august 1944 si pana la sfarsitul razboiului, a participat efectiv la razboiul antinazist).

            In anii 60 au fost construite noi cartiere: Drumul Taberei, Balta Alba, Militari si Berceni. Pentru Bucuresti, Capitala tarii, perioada totalitarista postbelica s-a impregnat in toate domeniile de activitate, in viata tuturor locuitorilor, orasul inregistrand, din punct de vedere fizionomic, doua directii principale opuse: una reprezentata de demolari masive de cladiri cu o mare rezonanta istorico-sociala-culturala sau de cartiere intregi; alta de constructie de locuinte (in general cu un nivel de confort scazut), de edificii social-culturale (multe din ele cu evidente functii de propaganda si de promovare a cultului personalitatii conducatorilor de partid), dar si de unitati industriale importante.

            In aceasta perioada apar mari uzine si fabrici cum sunt: Autobuzul (Rocar), Semanatoarea, Uzinele de Masini Electrice, Fabrica de Confectii si Tricotaje Bucuresti, Combinatul Poligrafic, Policolor, Fabrica de Mase Plastice Bucuresti, Fabrica de Mobila Pipera, Fabrica de Tranzistori Baneasa etc. De aemenea, au fost reutilate si dezvoltate vechi fabrici si uzine: Electroaparataj, Electrocablul, Electronica, Faur (fosta Malaxa), Fabrica de Tevi (Republica) etc. In domeniul constructiilor social-culturale se remarca: Sala Palatului, Sla Sporturilor Floreasca, Sala Polivalenta, Stadionul National, Spitalul Municipal, Tei si Barzesti, Circul, Teatrul National, precum si case de cultura, cinematografe, piete.

1.1    Originea si numele orasului

            Opiniile referitoare la originea si la numele orasului sunt numeroase si difera destul de mult, insa majoritatea se axeaza pe doua variante principale.

1.1.1               Prima varianta

            Are o acceptiune mai larga si sustine ca numele de Bucuresti ar proveni de la un stramos numit Bucur; dupa unii, Bucur ar fi fost un cioban ce stapanea pasunile si fanetele din zona asezarii, dupa altii ar fi fost un negustor bogat, un boier sau chiar vlastar de domn, care, ca stapan al locurilor de pe malurile Dambovitei, a infiintat asezarea sau, mai precis, i-a atribuit numele sau asezarii deja existente. Este foarte posibil, am adauga noi, ca acest Bucur sa fi aparut, intr-una din ipostazele de mai sus, mult mai tarziu in raport cu existenta si cu conturarea unei asezari stabile si mari, care, asa cum arata vestigiile arheologice, a existat neintrerupt, prin suprapuneri succesive, inca din paleolitic, si ca numele de Bucur i- a fost atribuit asezarii mult mai tarziu - asa cum, in mod frecvent, in tara noastra, foarte multe sate si-au schimbat numele de mai multe ori in functie de stapanul respectiv sau din diverse alte cauze; cu timpul, Bucur s-a transformat in Bucuresti sau chiar de la inceputul perioadei a fost Bucuresti (precum sunt numeroase sate care se numesc Ionesti - de la Ion, Floresti - de la Florea sau de la Florescu, Stoienesti - de la Stoian, Mircesti - de la Mircea.

1.1.2        A doua varianta

            Considera ca numele de Bucuresti isi are originea in "Helis" - cum se crede ca se numea capitala-cetate a lui Dromihete (aflata pe aceste locuri) - care semnifica bucurie, adica "Cetatea Bucuriei", de la care ar deriva si Bucuresti.

2.     ECONOMIE

             Bucurestiul este cel mai mare centru economic al Romaniei. In Bucuresti se concentreaza 13% din numarul total al personalului muncitor, 51,2% din productia poligrafica, 18,7% din constructiile de masini, 16,9% din industria sticlei, portelanului si faiantei, 17,2% din industria textila, 14,2% din industria chimica, 11,5% din industria alimentara, 10,8% din industria confectiilor.

            Sub dictatura comunista fabricile mici au fost nationalizate si au fuzionat in mari intreprinderi de stat. Din anul 1950 au aparut noi industrii: imbracaminte, mecanica si echipament agricol. Bucurestiul are de asemenea fabrici de alimente.

            Bucurestiul este un centru care atrage  multe materii prime din hinterlandul apropiat, din regiuni mai indepartate sau direct din import. Astfel, pe langa productia termoelectrica proprie (data de termocentralele Bucuresti-Sud, Bucuresti Vest, Grozavesti) primeste prin liniile de inalta tensiune o cantitate mare de energie electrica de la alte centrale electrice (Rogojelu, Turceni, Portile de fier, Lotru). Industria siderurgica proprie (laminate, otel) si industria constructoare de masini se bazeaza pe produse siderurgice din alte centre (Galati, Hunedoara). La aceasta se adauga metale neferoase (aluminiu de la Slatina, Cupru, zinc etc.). In mod similar si alte ramuri proprii (prelucrarea cauciucului, a maselor plastice, medicamente, industria textila, a pielariei, industria usoara) "absorb" materii prime si produse din exteriorul orasului. Deci Bucurestiul este foarte dependent industrial de alte centre, regiuni, intreprinderi.

            Orasul are o puternica zonare functionala interna, cuprinzand zone industriale, zone de transport, zone rezidentiale, comerciale, administrative, zone de agrement.

            Zonele industriale mai compacte (concentrate) sunt zona de sud-est (Dudesti), cu industrie chimica; zona de est (Faur - Republica); zona de nord-est (Pantelimon- Obor); zona de nord(Floreasca-Pipera) cu industrie electrotehnica; zona de vest (Militari); zona de sud-vest (Vulcan, Electromagnetica), zona de centru-sud (Timpuri Noi). Exista platforme industriale si in exteriorul orasului (IMGB, Danubiana, Baneasa, Bucuresti-Vest).

 Zonele comerciale cuprind indeosebi centrul istoric al orasului, iar zonele administrative sau culturale au mai mult un caracter punctiform.

        La sfarsitul anului 1997, structura agentilor economici din Bucuresti se prezenta astfel:

v  Regii autonome: 90;

v  Societati comerciale cu capital public si cooperatist: 512;

v  Societati comerciale cu capital privat: 61 535;

v  Societati comerciale cu capital mixt: 410.

In 1997, fondul forestier in municipiul Bucuresti si judetul Ilfov totaliza 26 383 ha, din care:

v  Total: 26 283;

v  Paduri: 24 730;

v  Rasinoase: 110;

v  Foioase:24 620;

v  Alte terenuri:1 653.

     Fondul funciar dupa modul de folosinta se prezenta astfel (in hectare):

v  Total:182 115;

v  Suprafata agricola:116 793;

v  Paduri:25 637;

v  Alte suprafete:39 685

3.     EVENIMENTE

Pana la 1800 i.H.: Existenta omului se face remarcata in cateva puncte ale unor cartiere cunoscute azi ca Dudesti, Lacul Tei, Bucurestii-Noi, Giulesti-Sarbi, Mihai Voda

1800 - 800 i.H.: In cartierul Tei sapaturile atesta urmele unor asezari, despre care se presupune ca ar fi din epoca bronzului.

800 -100 i.H.: Se gasesc urmele mai multor asezari geto-dacice in cartierele Herastrau, Radu Voda, Damaroaia, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda si in Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci o presupusa resedinta a lui Burebista.

Secolele III - X: Cateva locuinte dacice, chiar daco-romane descoperite la Bucurestii-Noi, Tei, Militari, precum si niste unelte, ceramica, obiecte de podoaba, monede gasite la Crangasi, Ciurel, Fundenii Doamnei, Baneasa, Straulesti, dovedesc aici existenta populatiei si dupa anul 271, adica dupa retragerea administratiei si armatelor romane din Dacia.

Secolele X - XIII: La Curtea Veche, Baneasa, Ciurel, Damaroaia, Colentina, se descopera vestigii din aceasta perioada de cristalizare a societatii feudale.

20 septembrie 1459: Vlad Tepes, domnitorul Tarii Romanesti pomeneste pentru prima oara numele de Bucuresti intr-un act prin care intareste proprietatea unor boieri.

14 octombrie 1465: Radu cel Frumos decide ca Bucuresti sa fie una din resedintele domnesti ale Tarii Romanesti.

1558 - 1559: La Curtea Veche se construieste Biserica Domneasca. Aceasta ctitorie a domnitorului Mircea Ciobanu este cel mai vechi salas de cult din Bucuresti, pastrat in forma lui originala.

1659: In timpul domniei lui Gheorghe Ghica, Bucuresti devine capitala Tarii Romanesti.

1661: Pe o portiune a ulitei Targului de Afara (azi Calea Mosilor), se face prima incercare de pavare a strazilor cu piatra de rau.

1694: Se infiinteaza Academia Domneasca de la Sf.Sava, fiind prima scoala superioara din Tara Romaneasca.

1702: Pe mosia vaduvei Mogos, Constantin Brancoveanu inalta Palatul Mogosoaiei, edificiu de mare valoare arhitecturala. Azi se gazduieste aici Muzeul de arta feudala brancoveneasca.

1704: Spatarul Mihai Cantacuzino construieste Spitalul Coltea, cel mai vechi asezamant de acest fel din Bucuresti, care dupa ce va fi avariat de incendiu si de cutremur, va fi demolat si reconstruit. (Edificiul actual se ridica dupa 1888.)

1720 - 1722: Marele logofat Iordache Cretulescu si sotia sa Safta (una din fiicele domnitorului Constantin Brancoveanu) inalta Biserica Cretulescu.

1724: Se ridica Biserica Stavropoleos, considerata o bijuterie arhitecturii religioase.

1760 - 1782: Sunt atestate breslele mestesugaresti pentru croitori, cizmari, cavafi (pantofari si cizmari, ce fac incaltaminte de calitate inferioara), cojocari, panzari, salvaragii (croitori de pantaloni largi, turcesti, numiti "salvari"), zabunari (croitori de "zabune", adica de haine barbatesti lungi, cu sau fara maneci, din bumbac sau lana, impodobite cu cusaturi), blanari, ilicari (croitori de "ilice", adica de pieptari, de obicei din postav rosu sau negru.

1765 - 1766: Iau fiinta primele manufacturi, care produc hartie la Fundeni, postav la Pociovaliste.

1779: Se amenajeaza primele cismele publice in oras.

1798: Recesamantul inregistreaza 6.006 case si 30.030 locuitori.

1808: Se construieste Hanul lui Manuc. In 1812 aici se va semna Tratatul de la Bucuresti dintre Rusia si Turcia.

1831: La recesamant se numara 10.000 case si 60.587 locuitori.

31 decembrie 1852: Are loc spectacolul inaugural in cladirea recent construita a Teatrului National, care poate gazdui 1.000 de spectatori.

1854: Se inaugureaza Gradina Cismigiu, despre care germanul Ferdinand Lassalle scrie ca "intrece cu mult tot ce poate arata Germania".

1857: Este primul oras in lume care introduce iluminatul cu petrol lampant. (La Viena abia in 1859 se va aplica aceasta inovatie).

1859: - Dupa unirea celor doua principate, in luna februarie Al. I. Cuza isi face intrarea in Bucuresti, care devine capitala celor doua principate unite. Domnitorul isi stabileste resedinta in Palatul de la Podul Mogosoaiei.

- Se pun bazele Cimitirului "Serban Voda" (Bellu). Aici se odihnesc mari reprezentanti ai literaturii ca: Mihai Eminescu, George Cosbuc, Panait Cerna, Stefan Octavian Iosif, Panait Istrati, Petre Ispirescu, Emil Garleanu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Labis, Marin Preda, Nichita Stanescu, dar si aviatorul Traian Vuia, constructorul primului avion din lume.

1860: Incepe pavarea strazilor cu piatra cubica in locul bolovanilor de rau.

1866: Ia fiinta Societatea Academica.

1868:  - Are loc primul concert al Societatii Filarmonica din Bucuresti.

- Casa Capsa deschide cofetarie si restaurant, apoi in 1881 - printre primele din Europa - si o cafenea, toate cele trei fiind locuri deosebit de agreate de Bucuresti.

1869: - Se inaugureaza linia de cale ferata Bucuresti - Giurgiu, precum si Gara Filaret, prima gara din capitala (incepand din 1960 va deveni autogara).

- Se inaugureaza Universitatea Bucuresti. Initial cladirea gazduieste si alte institutii: Senatul, Academia Romana, Biblioteca Centrala, Scoala de arte frumoase etc.

1872: Se da in exploatare prima linie de tramvai cu cai ("tramcar"). Circula pa traseul Gara de Nord - Calea Grivitei - Strada Luterana - Teatrul National - Piata Sfantul Gheorghe (dupa multe decenii de exploatare ultimele tramcare se retrag din circulatie in 1929)

25 septembrie 1872: Se inaugureaza Gara de Nord (pe atunci "Gara Targovistii"), si se da in exploatare linia ferata Bucuresti - Ploiesti.

1873: Incepe sa functioneze "Grand Hotel du Boulevard" (azi "Bulevard"), care este unul din cele mai vechi hoteluri din Bucuresti.

1877: Orasul numara 177.302 locuitori.

1878: Exista 31.303 case. Frecventa culorilor folosite la acestea se prezinta in urmatoare ordine: negru, albastru, galben, verde, rosu.

1880 - 1883: Se amenajeaza cursul Dambovitei, i se adanceste albia, se asaneaza lunca, astfel se poate intreprinde o vasta retea de canale pentru a drena apele menajere si cele de ploaie.

1882: Se introduce lumina electrica. prima instalatie intra in functiune la Palatul Regal din Calea Victoriei, de unde este alimentat si Palatul Cotroceni, apoi urmeaza Teatru National si Gradina Cismigiu.

1884:  - Apare ziarul Universul, primul mare cotidian romanesc.

- Se instaleaza prima linie telefonica de stat, intre Ministerul de Interne si Posta Centrala.

1885:  -  Se finiseaza cladirea Bancii Nationale.

            -  In Cotroceni se inaugureaza Gradina Botanica.

1888: Ateneul Roman isi deschide portile. Sala de concerte dispune de 1.000 locuri. Edificul devine o prezenta emblematica pentru capitala.

1889: - Se instaleaza prima centrala telefonica cu un numar de 5 abonati asigurand legatura intre Parlament si ministere.

 -  Exista 12 poduri peste Dambovita, dintre care 7 de piatra si 5 din fier.

1893:  - Se inalta Palatul Cotroceni inconjurat de un parc cu vegetatie bogata. Azi in incinta palatului functioneaza si Muzeul National Cotroceni.

-  Isi incepe activitatea Foisorul de Foc. Fiind inalt de 30 m, este utilizat ca post de pompieri si rezervor regulator pentru reteaua de alimentare cu apa a orasului. Din anul 1963 functioneaza ca Muzeul National al Pompierilor.

1894: Se inaugureaza prima linie de tramvai electric pe ruta Bd. Cotroceni - Obor, fiind printre primele din Europa.

1895: Concomitent isi deschid portile doua edificii monumentale, Palatul Justitiei - pe malul Dambovitei, iar Ministerul de Agricultura si Domenii - in vecinatatea Spitalului Coltea.

1900: La finele acestui an, se da in fuctiune Palatul Postelor, fiind azi Muzeul National de Istorie a Romaniei

1906: Orasul Roma daruieste orasului Bucuresti monumentul "Lupoaica Romei" care acum se afla in Piata Romana.

1908: Se deschide oficial noul edificiu al Muzeului de Istorie Naturala "Grigore Antipa" in care functioneaza acesta si in prezent.

1909: Se aduce la Bucuresti primul automobil electric cu acumulatoare (fabricate in Germania), fiind folosit la transportul marfurilor.

1909: Se dechide Cinema Volta, cu prima sala amenajata pentru reprezentatii cinematografice.

1914: Se infiinteaza Muzeul Militar National. Dupa mutari succesive, in anul 1986 se stabileste in actuala cladire.

1925: Se inaugureaza prima linie de autobuz intre Bariera Calarasi - Piata Sfantu Gheorghe.

1927: Se da in folosinta centrala telefonica automatica cu un numar de 3.000 abonati.

1928: Radiodifuziunea incepe in mod regulat emisiunile pe unde medii, apoi si pe unde scurte. Azi Studioul de Radio are o sala de concerte cu 600 de locuri.

1933: O societate americana construieste Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei.

1935 - 1936: Din beton armat si granit se face Arcul de Triumf construit initial din lemn si stuc in anul 1922. Monumentul (inalt de 27 m) este dedicat victoriei armatelor romane in primul razboi mondial.

1936: - Sociologul Dimitrie Gusti infiinteaza Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume.

- Se amenajeaza Parcul Herastrau intins pe 187 ha; dispune de un lac de 77 ha, unde pot fi practicate sporturi nautice (in incinta parcului se afla si Muzeul Satului). Aici mai exista si un teatru de vara cu 2.800 locuri; se mai gasesc baze sportive, dar si locuri de distractie pentru copii.

1937: Se termina constructie Palatului Regal (inceput in 1930). Azi aici functioneaza Muzeul National de Arta care cuprinde Galeria nationala, Galeria universala cu sectiile de arta feudala, grafica si atelierul de restaurare.

8 iunie 1938: In Parcul National Carol II (acum Herastrau), la intrarea dnspre Arcul de Triumf, se deschide Pavilionul Televiziunii. Emisiunile incep la orele 19,00: oricare vizitator poate sa-si transmita vocea si imaginea pe un ecran, platind o anume taxa. Aparatura adusa de Philips constituie "cel mai modern post de emisiune al lumii".

1939: Se inaugureaza Academia Militara, care dispune de numeroase sali, un amfiteatru cu 450 locuri, biblioteca etc.

1948: Aeroportul Baneasa isi incepe activitatea. Cladirea are o cupola caracteristica din beton armat si un hol cu un imens perete de sticla spre pista, astfel pasagerii pot urmarii decolarea si aterizarea avioanelor.

1949: Prima linie de troleibuze leaga Piata Victoriei si Hipodromul Baneasa (azi aici se afla Casa Presei Libere).

1950: Ia nastere primul studio cinematografic la Buftea, fiind considerat cel mai mare si cel mai bine dotat din sud-estul Europei. Activitatea il leaga strans de capitala.

1950: Se deschide Observatorul Astronomic Popular, azi Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

1951: Se inaugureaza Stadionul Dinamo cu o capacitate de 20.000 locuri.

1953: Se realizeaza Complexul Sportiv "23 August", azi Stadionul National Lia Manoliu. Dispune de tribune pentru 80.000 spectatori, un teren gazonat si pista de atletism, 21 terenuri pentru antrenamente, un lac, doua bazine etc.

1954: Se deschide Opera Romana. Sala are 1.200 locuri. Este cel mai important teatru liric din tara, cu un repertoriu bogat ce include capodoperele unor compozitori ca Verdi, Wagner, Enescu.

1955: La uzinele Vulcan se construieste primul autobuz romanesc.

31 decembrie 1956: De revelion se efectueaza prima emisiune de televiziune (alb-negru) din tara.

1957: - Se termina lucrarile de constructie (incepute in 1952) la Casa Scanteii, care azi se numeste Casa Presei Libere. Edificiul gazduieste multe edituri, redactii. Aici se afla si cea mai mare intreprindere poligrafica a tarii, ce poarta acum denumirea de Compania Nationala s Imprimeriilor "Coresi" S.A.

- Muzeul Literaturii Romane pune la dispozitia vizitatorilor un bogat fond de manuscrise, documente, forografii, arta plastica si obiecte memoriale care ilustreaza cele mai semnificative momente din istoria literaturii romane, de la origini pana in prezent. In 1970 muzeul se muta in actuala cladire cunoscuta sub numele de "Casa Scarlat Cretulescu".

1960: Se inaugureaza Sala Palatului. Sala mare este dotata cu 3.000 fotolii (in spatarele lor sunt plasate 3.000 difuzoare) si cu o scena moderna spatioasa.

1961: - Isi incepee activitatea cel mai mare circ din tara, azi cunoscut ca Circul Globus, cu 2.500 locuri si cu anexe care adapostesc si menajeria deschisa pentru vizitatori.

-Se fabrica primele televizoare romanesti (alb-negru), marca "Electronica".

1964: Se infiinteaza Studioul cinematografic "Animafilm", specializat in producerea filmelor de animarie.

1965: Pe Calea Victoriei, o sala de cinematograf este transformata si devine Teatrul Tandarica.

1967: Dupa incetarea din viata a poetului Tudor Arghezi, casa din strada Martisor devine Muzeul Memorial "Tudor Arghezi".

1970:  - La 17 km de Bucuresti, se deschide Aeroportul International Otopeni.

- Se ridica Hotelul "Intercontinental". Este cea mai inalta constructie a capitalei, cu 25 nivele; dispune de 420 camere si de un mare garaj subteran.

1973: Se construieste Teatrul National "I. L. Caragiale". Un incediu (din noaptea de 16/17 august 1978) distruge complet Sala Mare a teatrului, fiind necesare lucrari de refacere. In anii 1983-1984 se transforma exteriorul cladirii. Sala Mare (cu 1.186 locuri) dispune de cea mai bine dotata scena a tarii. Sala Amfiteatru (400 locuri) si Sala Atelier (200-250 locuri) ofera si ele variate posibilitati de joc. In Sala Mica functioneaza de o vreme Teatrul de Opereta "Ion Dacian".

1974: Se da in functiune Palatul Sporturilor si Culturii, adica Sala Polivalenta. Constituie cea mai importanta baza sportiva acoperita a capitalei. Pentru competitii sportive exista 6.000 locuri, dar cu ocazia unor concerte capacitatea se poate spori la 8.000 locuri.

1976: Magazinul Universal "Unirea" deschide sirul unor mari magazine moderne.

1977: Se deschide Magazinul Universal "Bucur-Obor", pe vremea aceea fiind cel mai complex comercial al tarii.

1979: Se inaugureaza prima linie de metrou intre uzinele "Semanatoarea" si "Timpuri Noi".

1981 - 1988: Pentru realizarea noului centru administrativ (cu Casa Poporului), se demoleaza mai mult de 40.0000 constructii, locuinte, edificii administrative, monumente de arta si cultura, manastiri si biserici, care reprezentau valori inestimabile. Suprafata demolata este egala cu cea a Venetiei.

1990: In februarie, se infiinteaza Muzeul Taranului Roman. Rezultat al preocuparilor muzeale de peste un secol, muzeul dispune de aproximativ 150.000 obiecte si documente.

1991: In decembrie, Muzeul National Cotroceni isi dechide portile. Pe langa pivnitele domnesti, cuhniile si chiliiile manastiresti medievale, printre altele pot fi vizitate cateva apartamente mobilate in stilul secolului al XIX-lea (Dormitorul regal, Salonul norvegian etc.) ori incaperi reprezentand perioada antebelica (Sufrageria germana, Salonul de vanatoare, Salonul florilor, Marele Salon de Receptie etc.)

1994: Primaria Municipiului Bucuresti isi fixeaza o noua stema.

1998: Suprafata capitalei - 228 km2, populatia - 2.029.899 locuitori.

1999 - 2000:numarul gradinitelor:210, numarul scolilor:171,numarul liceelor:102

4.     ADMINISTRATIE

            Bucurestiul este singurul oras care nu apartine niciunui judet, in schimb populatia sa este mai numeroasa decat a oricarui judet.

            Primaria este cea care administreaza orasul fiind condusa de un Primar General (in prezent Adriean Videanu). Orasul se intinde pe o suprafata totala de 228 km², impartit in 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primarie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial si numerotate in sensul acelor de ceasornic, astfel incat fiecare sa aiba in administratie o parte a centrului Bucurestiului. Primaria Generala este responsabila cu utilitatile (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primariile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetateni si consiliile locale, strazile secundare, parcuri, scoli si serviciile de salubrizare.

Sectoarele si cartierele in administratie:

4.1          Sectorul 1: Aviatorilor, Aviatiei, Baneasa, Bucurestii Noi, Damaroaia, Domenii, Dorobanti, Gara de Nord, Grivita, Victoriei, Floreasca, Pajura, Pipera, Primaverii

v  Delimitare: Incepand de la intersectia B-dul 1848 cu B-dul. Republicii si B-dul Nicolae Balcescu,

v  Suprafata: 67,5 km2

v  Populatie(2002): 238.217

v  Densitate: 3.529 loc/km2

v  Primar: Andrei Ioan Chiliman (PNL, din 2004)

v  Viceprimar: Mihai Marian Bazgan

v  siteul primariei sector 1: www.primariasector1.ro

4.2    Sectorul 2: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei, Fundeni

v  Delimitare:Începand de la intersectia B-dul Republicii cu B-dul Nicolae Balcescu

v  Suprafata: 32 km2

v  Populatie(2002): 362.609

v  Densitate: 11.332 loc/km2

v  Primar: Neculai Ontanu (PSD, din 2004)

v  Viceprimar: Dan Cezar Ionescu

v  siteul primariei: www.ps2.ro

4.3    Sectorul 3: Vitan, Dudesti, Titan, Balta Alba, Centru Civic

v  Delimitare: Începand de la intersectia B-dul. Republicii si B-dul. Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Calea Victoriei

v  Suprafata: 34 km2

v  Populatie(2002): 395.565

v  Densitate: 11.634 loc/km2

v  Primar: Liviu Gheorghe Negoita (PD, din 2004)

v  Viceprimar: Victor Tartacuta (PNL)

v  siteul primariei: www.sector3primarie.ro

4.4    Sectorul 4: Berceni, Oltenitei, Vacaresti, Timpuri Noi

v  Delimitare: Începand din P-ta Natiunilor Unite (inclusiv)

v  Populatie(2002): 170.946

v  Primar: Adrian Inimaroiu (PNL, din 2004)

v  Viceprimar: Radu Silaghi

v  siteul primariei: www.ps4.ro

4.5    Sectorul 5: Rahova, Ferentari, Cotroceni

v  Delimitare: Începand de la intersectia fostul B-dul. Gheorghe Gheorghiu-Dej si B-dul. Republicii cu Calea Victoriei

v  Primar: Marian Vanghelie (PSD, din 2004)

v  Viceprimar: Marcel Florentin Bera

v  siteul primariei: www.bucuresti5.ro

4.6    Sectorul 6: Drumul Taberei, Ghencea, Militari, Crangasi, Giulesti

v  Delimitare : Începand de la intersectia raului Dambovita cu Str. Stefan Furtuna si Sos. Cotroceni, limita de est a sectorului urmeaza traseul: Sos. Cotroceni, B-dul Geniului, Drumul Sarii (toate inclusiv) pana la intersectia cu Calea 13 Septembrie si B-dul. Ghencea.

v  Suprafata: 38 km2

v  Populatie(2002): 362.877

v  Densitate: 9549,4 loc/km2

v  Primar: Cristian Poteras (PNL, din 2004)

v  Viceprimar: Stefan Preda

v  siteul primariei: www.primarie6.ro

5.      INSTITUTII, MONUMENTE SI OBIECTIVE TURISTICE

             Orasul Bucuresti este si cel mai mare centru turistic al tarii. El dispune de numeroase, variate si valoroase obiective de interes major, oferta sa turistica reprezentativa fiind formata dintr-un tezaur ce oglindeste propria sa istorie, stradaniile spiritualitatii romanesti dintotdeauna de a-si inscrie valorile in contextul european, de care a fost atat de legata, in primul rand prin afinitati culturale si de origine (daco-romana). 600 monumente istorice si de arhitectura, monumente de arta plastica, peste 40 de muzee si galerii expozitionale, la care se adauga parcurile, gradinile, complexele sportive.

             Important centru cultural al tarii, municipiul Bucuresti avea la sarsitul anului 1997 o vasta retea de institutii de cultura si arta:

v  347 biblioteci;

v  17 cinematografe;

v  2 filarmonici si orchestre simfonice;

v  40 muzee;

v  1 opera;

v  17 teatre.

5.1    ATRACTII TURISTICE

5.1.1       BISERICI

v  Manastirea Mihai Voda fondata in 1591 de voievodul Mihai Viteazul

            Manastirea Mihai Voda a fost ctitorita de marele voievod Mihai Viteazul, intre anii 1589-1591.

            Manastirea cu hramul Sfantul Nicolae este ridicata pe Dealul Spirii. Istoria Manastirii Mihai Voda incepe insa intre anii 1589-1591, cand potrivit legendei in mai multe versiuni, Mihai, fiul lui Patrascu Voda cel Bun banuit ca aspira la domnie si unelteste in acest scop, este prins din porunca lui Alexandru -Voda cel Rau si dus catre Piata Sf. Anton, locul de osanda intr-o iarna deosebit de aspra. Drumul trecand pe la Biserica Alba -Postavari de sub Dealul Spirei, cu ingaduinta paznicilor sai, el se opreste la Sfanta Liturghie si la icoana Sf. Nicolae, unde se roaga si face un legamant de a ridica o manastire pe dealul din apropiere de va scapa cu viata. El scapa ca prin minune de osanda, datorita chezasiei depusa de 12 boieri dupa o versiune, iar dupa alta - Banul Mihai ,,un barbat falnic si deosebit de aratos", este eliberat sub presiunea norodului strans in numar mare la locul de executie. Astfel Mihai Viteazul, ridica aceasta manastire, tinandu-si promisiunea in fata lui Dumnezeu. In 1813 era printre manastirile mari ale tarii.

            In 1984, Biserica manastirii a fost translatata 289m, iar constructiile aferente au fost in mare parte dinamitate sau doborate cu buldozerul.

            Biserica este distincta nu numai prin valentele istorice, cat si prin constructia propriu-zisa: anexele altarului au fost gandite ca niste mici capele independente, fiecare cu turnul sau. Arhitectura peretilor din caramida, fatada impartita in doua prin clopotul median sunt elemente specifice monumentelor religioase apartinand secolului al XVI-lea.

v  Biserica Radu Voda (sec. XVII)

            Manastirea Radu Voda, ctitoria lui Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, in 1586, a fost incendiata de turcii care se retrageau din fata ofensivei lui Mihai Viteazul. Manastirea a fost refacuta in timpul domniei lui Radu Mihnea.

            Manastirea a fost fondata de voievodul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) si doamna sa, Ecaterina, pentru a multumi lui Dumnezeu ca i-a daruit victoria in lupta pe care a dat-o pe aceste locuri impotriva lui Vintila-Vornicul si Dumbrava-Vornicul. Voda a ridicat-o cu gandul de a fi Mitropolia Capitalei. La vremea intemeierii, purta numele Sfanta Troita.  Abia in 1614, voievodul Radu Mihnea (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) incepe reconstructia, pastrand planurile si elevatia edificiului de origine. Biserica este cunoscuta de atunci sub numele ctitorului. Fiul si urmasul sau la domnie, Alexandru Coconul (1623-1627) se ingrijeste de zugravirea bisericii. In vremurile domniilor fanariote, marea manastire Radu-Voda, una dintre cele mai bogate din Bucuresti, este carmuita de egumeni greci, buni negustori dar jalnici administratori ai constructiilor manastiresti; multa vreme, manastirea acumuleaza bogatii, mosii, vii, case si pravalii in Bucuresti, dar posesia acestor mari averi nu se oglindeste in imbunatatirile aduse cladirilor.

            Planul si formele arhitectonice ale bisericii Radu-Voda sunt inspirate din cele ale bisericii episcopale de la Curtea de Arges, cu diferenta ca materialul de constructie intrebuintat nu este piatra, ci caramida. Planul este triconc, cu turla pe naos, cu un pronaos largit, acoperit cu trei turle dintre care cea principala se sprijina pe douasprezece coloane, simbolizand pe cei doisprezece apostoli, ca si la modelul de la Curtea de Arges. Fatadele, impartite in doua registre de inaltime inegala printr-un brau, au o decoratie simpla, constand din firide cu arhivolte intrande, care ritmeaza placut suprafetele tencuite cu alb. Infatisarea actuala a bisericii este datorata ultimei restaurari, condusa de arhitectul Stefan Bals intre anii 1967-1974 (dupa care biserica a fost repictata).

            Cladirile Seminarului Teologic, ce se ridica pe colina, la sud de biserica, dateaza din 1893 si au fost construite prin grija lui Ion Scorteanu si a surorii sale Maria Schiopescu, ca Internat Teologic. La 25 ianuarie 2002 a avut loc festivitatea punerii pietrei de temelie a noului seminar "Mitropolitul Nifon", o cladire moderna, ce se construieste in prezent dupa cele mai inalte standarde.

v  Biserica Stavropoleos(sec. XVII)

            Situata in spatele fostului Palat al Postelor (actualul Muzeu National de Istorie), biserica a fost ridicata de un calugar grec, pe nume Ioanichie. Este un lacas cu cele mai reprezentative si excelente influente ale artei brincovenesti tarzii.

            Biserica Stravropoleos a fost construita in 1724, in timpul celei de-a doua domnii in Tara Romaneasca a lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730) de catre arhimandritul Ioanichie. Nascut in satul Ostanitza in eparhia Pogoniana (Epir), Ioanichie a venit in Tara Romaneasca de la manastirea Gura, metoc al Mitropoliei Pogoniana. In incinta hanului cu doua nivele ce se afla in proprietatea lui, Ioanichie a construit actuala biserica, zidind o manastire, ce era sustinuta economic de catre han (situatie frecventa in epoca).

            In 1726 staretul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei si exarh al tinutului Caria. Tot de atunci, manastirea pe care a construit-o a fost numita Stavropoleos, dupa numele vechii mitropolii. Din constructia initiala a incintei manastirii si hanului s-a pastrat numai biserica, una dintre cele mai reprezentative ctitorii in stil brancovenesc. Celelalte cladiri sunt in prezent rezultatul unui vast proiect de restaurare si constructie inceput in 1897 de catre binecunoscutul arhitect Ion Mincu.

v  Biserica Patriarhiei Romane

            In timpul domniei voievodului Constantin Serban Basarab incepe constructia Bisericii Patriarhiei care se va finaliza mult mai tarziu de un urmas al sau, Radu Leon, in 1668.

            Biserica Patriarhiei poarta hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena". In 1669, voievodul o ridica la rangul de Mitropolie a tarii, iar colinei pe care este amplasata bucurestenii ii vor spune Dealul Mitropoliei.

            Mitropolia este o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges Racla de argint a Sf.Dimitrie Basarabov in care odihnesc moastele acestuia este bunul cel mai de pret al Mitropoliei.

5.1.2       MONUMENTE ISTORICE SI ARHITECTURALE

v  Curtea Veche (sec. XVI)

            Reprezinta urmele unui important centru politic si administrativ al Tarii Romanesti, aici se aflandu-se un muzeu in aer liber unde se pot vedea marile hrube din subsol, coloanele din sala Sfatului.

            Curtea Veche este unul dintre cele mai romantice locuri ale Bucurestiului, ce domina centrul istoric al Capitalei. Aici se afla vestigiile curtii ridicate in timpul domniei lui Vlad Tepes Dracula (sec XV), domnitorul Tarii Romanesti. De la inceputul secolului XVI, palatul a devenit resedinta oficiala a domnitorilor valahi. Constantin Brancoveanu (1688-1714) si Stefan Cantacuzino (1714-1715) au innobilat constructia, adaugandu-i coloane de piatra, scari de marmura si decoratiuni foarte valoroase.

            Documente din acea perioada descriu holurile boltite, gradina in stil italian care inconjura palatul, precum si petrecerile fastuoase care adunau multimi de oameni. In secolul al XVII-lea, in timpul lui Matei Basarab, suprafata Curtii Domnesti atinsese 25.000 mp. De-a lungul anilor, Curtea Veche a fost macinata de incendii si cutremure, iar singurele care mai amintesc astazi de splendoarea vremurilor de altadata sunt vestigiile descoperite in 1958.

v  Casa Melik

            Reprezinta cea mai veche cladire civila din Bucuresti, pastrata in forma ei originala, care din 1820 a apartinut familiei Melik. In prezent adaposteste Muzeul "Th. Pallady".

v  Cercul Militar National

            Construita in stil neoclasic francez, cladirea a fost realizata in anul 1912 dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud. Fantana din fata cladirii poarta denumirea de Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Biserica a fost grav afectata de crutemurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet.

v  Hanul lui Manuc (1808), hotel si restaurant cu specific romanesc

             Hanul lui Manuc a fost construit de marele negustor Manuc-bei in primul deceniu al sec. XIX.

            In 1806, Manuc ajunge in capitala Tarii Romanesti, si este silit sa se stabileasca aici pe termen lung din pricini legate de razboiul ruso-turc. In a doua jumatate a aceluiasi an incepe constructia hanului, ce va fi terminata in 1808. La vremea aceea, arhitectura sa era destul de inovativa, deoarece Manuc dorea ca hanul sau sa nu aiba alura de fortareata a celor din secolul al XVIII-lea. Terenul pe care este construit a apartinut, pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Curtii domnesti. Odata cu acest teren Manuc Bei mai cumpara si alte mosii: Dragomirestii din Vale, Dragomirestii din Deal, Curtea Veche, Bolasca, Tramudeasca, Giulesti, Popesti, Mudurgan, Brobodet, Hagi-Gheorghe, Cuhnesti, si altele, pomenite in testamentul sau din 1815. Arhitectura exacta a hanului in configuratia sa initiala nu se cunoaste, insa, din descrierile de la inceputul secolului al XIX-lea reiese ca la subsol se aflau 15 pivnite boltite, la parter existau 23 de pravalii, doua saloane mari, zece magazii, camere de servitori, bucatarii si un tunel in care incapeau cam 500 de persoane. Etajul dispunea de 107 odai, cele mai multe folosite pentru oaspeti. In curtea interioara exista o cafenea si o mica gradina cu fantana arteziana. Intre fatada dinspre Dambovita si rau se costruise un chei de piatra, lat de peste un metru. Mai tarziu, dupa ce Dambovita a fost canalizata pentru deschiderea Halei de Carne, langa aceasta fatada s-au mai adaugat cateva pravalii.

v  Opera Nationala

            In Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul al XIX-lea, dar cu toate acestea Opera Romana este o constructie relativ noua (1953). Ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu, cladirea are o capacitate de 2200 locuri, la ultimul etaj se gaseste Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii, costume. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea.

v  Palatul Parlamentului ( Casa Poporului)

            A fost construit pe fostul Dealul Spirii (numele unui renumit doctor din zona) dupa 1980, are o inaltime de 84m (cuprinde 12 etaje) si o suprafata de 330.000 de metri patrati.

            Cartea Recordurilor Guiness inscrie constructia pe locul II in lume dupa Pentagon - cu o suprafata desfasurata de 330.000 m2 si pe locul III ca volum, cu 2.550.000 m3.

            Casa Poporului s-a vrut sa fie fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. Ea cuprinde o uriasa impletitura de sculpturi monumentale, ipsoserii aurite, pardoseli decorative, tavane dantelate, brocarturi, tapiserii si covoare grele, toate intr-un sir de saloane, galerii, sali fastuoase, holuri si sali de dimensiuni generoase.

            Palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numese Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din palat, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.La revolutie erau terminate numai cateva incaperi si exteriorul, dupa aceasta data au continuat lucrarile pina in 1997, cand devine Palatul Parlamentului. Palatul Parlamentului poate fi vizitat in fiecare zi in grupuri organizate.

v  Banca de Economii si Consemnatiuni (sec. XIX)

            CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru Ioan Cuza. In anul 1875 s-a inceput construirea unui sediu propriu. Pe locul in care se afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf. Ioan cel Mare care a fost demolata pentru a face loc primei constructii.
Actualul sediu a fost construit dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile.

v  Ateneul Roman (sec. XIX)

            Este una dintre cele mai reprezentative cladiri ale capitalei. Cladirea a fost ridicata intre anii 1886-1888, dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron. Arhitectura exterioara este o imbinare de stiluri: neoclasic, baroc, ionic.

            In splendida cladire in stil neo-clasic a Ateneului Roman au loc concerte internationale sau sustinute de Orchestra Filarmonica George Enescu. Totusi, pretul biletelor este cu mult mai mic decat in alte tari.

            Locul unde s-a ridicat Ateneul apartinea familiei Vacarestilor. In 1886 a inceput constructia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscriptie publica, la indemnul Dati un leu pentru Ateneu. Planurile cladirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron astfel incat sa poata folosi fundatia deja turnata a manejului inceput de "Societatea Equestra Romana".

            Cladirea este precedata de un peristil, sprijinit pe sase coloane ionice. Sub peristil se afla cinci medalioane in mozaic care ii reprezinta pe cinci mari domnitori ai tarii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu si Matei Basarab. Constructia se termina cu o cupola bogat decorata.

            In interior, sala de concerte are 600 de locuri la partere si 52 de loji. Deasupra lojilor, de jur imprejurul tamburului cupolei, cu exceptia locului unde se afla scena, se desfasoara o fresca lata de 3 metri si lunga de 70 de metri, opera a pictorului Costin Petrescu. Fresca este alcatuita din 25 de scene reprezentative din istoria Romaniei.

v  Universitatea (sec. XIX)

            Universitatea din Bucuresti (fondata in 1864) este o institutie de invatamant superior de stat din Bucuresti, Romania, o parte din facultatile universitatii sunt amplaste in Palatul Universitatii din Piata Universitatii.

            Universitatea din Bucuresti ofera numeroase programe de studii, la toate nivelurile si formele de pregatire universitara: 22 programe de scurta durata, peste 75 de programe de lunga durata, 12 programe in forma de invatamant deschis si la distanta, peste 120 programe de masterat, peste 50 programe de doctorat, programe de inalte studii postuniversitare, programe de reconversie profesionala si de perfectionare. Toate programele oferite sunt acreditate sau autorizate. Diplomele acordate de Universitatea din Bucuresti sunt recunoscute in majoritate tarilor lumii.

v  Muzeul de Istorie al Romaniei, monument arhitectural (sec. XIX)

            Detine peste 50.000 de piese de mare valoare care infatiseaza dezvoltarea societatii pe teritoriul Romaniei din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre.

            Muzeul National de Istorie a Romaniei (fostul Palat al Postelor) este situat pe Calea Victoriei nr. 12, in Bucuresti. Detine obiecte cu valoare istorica descoperite pe teritoriul actual al Romaniei din timpuri preistorice si pana in perioada contemporana.

            Monumentala cladire in care care se afla in prezent muzeul a fost initial destinata sa gazduiasca Palatul Postelor. Constructia sa a inceput in 1894, ajungand sa fie inaugurata in anul 1900.

            Planurile palatului au fost realizate de arh. Al. Savulescu, in stil neoclasic. Fatada principala are trepte pe toata lungimea ei si un portic sustinut de 10 coloane dorice. Extremitatile, formate din doua volume proeminente, sunt inaltate si acoperite de cate o cupola.

            Ca institutie, muzeul a fost infiintat in anul 1970, cu scopul de a ilustra evolutiile culturale inregistrate de-a lungul tuturor epocilor istorice in spatiul geografic al Romaniei de azi.

            Este cel mai important muzeu de istorie si arheologie din Romania, atat prin marime (suprafata desfasurata) cat si prin patrimoniu; este, de asemenea, unul dintre cei mai importanti actori ai arheologiei romanesti contemporane si lider al arheologiei preventive (notiune care se refera la sapaturile arheologice asociate unor investitii, pentru prevenirea distrugerii de patrimoniu istoric). Institutia are un site cuprinzator (mnir.ro), inclusiv o scurta fisa a istoriei proprii, descrierea structurii organizatorice (inclusiv scurte prezentari ale personalului de specialitate), pagini descriind evenimente, expozitii.

v  Muzeul de Istorie si Arta al orasului Bucuresti, aflat in Palatul Sutu (sec. XIX)

            Expune peste 150.000 de piese care infatiseaza istoria Bucurestiului din cele mai vechi timpuri (neolitic) si pana in zilele noastre.

v  Muzeul de Arta al Romaniei

            Cuprinde peste 70.000 de piese expuse in sectia de arta romaneasca (feudala, moderna si contemporana), si in sectia de arta universala (europeana, orientala). Printre numerosii artisti ale caror opere se gasesc in muzeu, amintim: Gh. Tattarescu, Th. Aman, N. Grigorescu, St. Luchian, Th. Pallady, N. Tonitza, C. Brancusi, D. Paciurea, I. Jalea, Antonello de Messina, Rembrandt, Rubens, Delacroix, Renoir, Monet.

v  Muzeul Taranului Roman

            A fost infiintat la 5 februarie 1990. In 1996 este declarat de catre Consiliul Europei cel mai bun muzeu european al anului.

            Muzeul este continuatorul unor traditii muzeale datand inca din anul 1875 cand a fost constituita, pe langa Muzeul National de Antichitatii, prima sectiune de arta textila cu "lucrari facute la tara".

            La sfarsitul anului 1906 este infiintat un muzeu autonom al artei populare romanesti. In anul 1912 s-a pus piatra de fundament a Muzeului de Arta Nationala. In documentul de infiintare, semnat de Regele Carol I si coborat la temelia edificiului, s-a consemnat faptul ca acest muzeul era necesar "spre a cinsti arta stramoseasca cu un adapost vrednic de insemnatatea sa". Proiectul si conducerea lucrarilor au fost incredintate arhitectului N. Ghica-Budesti.

            Lucrarile au fost finalizate in anul 1941, cladirea luand infatisarea actualului monument de arhitectura care este sediul Muzeului Taranului Roman. Piesele aflate in patrimoniul muzeului, in numar de aproape 90.000, constituie cea mai bogata colectie de arta populara din Romania.

v  Muzeul Colectiilor de Arta

            Se pot admira exponate valoroase de pictura romaneasca si straina, icoane pe sticla, desene, gravuri, sculpturi in lemn si fildes, ceramica din diferite tari.

v  Muzeul de Istorie Naturala "Gr. Antipa"

            Este unul dintre cele mai vechi din Europa. Detine peste 300.000 de exponate si una din cele mai bogate colectii de fluturi din Europa.

v  Muzeul Satului

            A fost fondat in 1936 de Dimitrie Gusti si este unul dintre cele mai interesante parcuri etnografice in aer liber din lume. Muzeul este localizat in Parcul Herastrau. In numai doua luni de zile echipe de specialisti si studenti, conduse de profesorii D. Gusti si H.H. Stahl, au achizitionat, din satele cercetate, constructii taranesti (case, anexe gospodaresti, biserici, instalatii tehnice) si obiecte de interior (mobilier, ceramica, tesaturi, unelte etc.), considerate ca reprezentative pentru locurile lor de origine. Exemplarele caselor si gospodariilor sunt expuse pe zone etnografice.

            Deschiderea oficiala a muzeului a avut loc la 10 mai 1936, in prezenta regelui Carol al II-lea, iar pentru public,cu o saptamana mai tarziu. Intre anii 1936-1940, Muzeul Satului Bucuresti dispunea de 6,5 ha de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate: case cu anexe gospodaresti, o biserica (din jud. Maramures), troite, instalatii tehnice, fantani si un scranciob.

            Intre anii 1940-1948, muzeul a fost pus in situatia de a nu-si mai putea continua activitatea si de a isi inchide portile deoarece in unele gospodarii din muzeu au fost gazduite mai mute familii de refugiati bucovineni si basarabeni veniti pe teritoriul nostru ca urmare a inglobarii Basarabiei si Bucovinei si a unei parti a Tinutului Hertei si Bucovinei in Uniunea Sovietica. Acest lucru a dus la distrugerea unui numar insemnat de constructii.

            Elaborarea unor noi strategii de dezvoltare a patrimoniului, sprijinita de necesitatea maririi spatiului de expunere a muzeului, a dus la extinderea suprafetei destinata prezentarii monumentelor la 6,9ha si la cresterea si diversificarea colectiilor. Patrimoniul din expozitia in aer liber se imbogateste, ajungand la un numar de 62 de complexe de arhitectura, cu 223 de constructii (40 de case, 165 de anexe gospodaresti, 3 biserici, 15 instalatii tehnice si ateliere mestesugaresti), insumand un inventar de 17.000 obiecte.
            Intre monumentele achizitionate din teren se numara gospodarii si case din zonele Suceava ,Vaslui, Valcea,Constanta, Alba, Hunedoara, Maramures. Datorita aparitiei problemelor de conservare si restaurare rezultate de atacurile microbiene si a degradarilor naturale inerente a luat fiinta un serviciu specializat in tratarea bunurilor de patrimoniu, denumit "Laboratorul de conservare-restaurare".
In perioada comunista s-a vrut stramutarea muzeului pe un alt amplasament , in afara Bucurestiului, pe locul sau fiind preconizata extinderea zonei rezidentiale a conducerii comuniste.
            Odata cu Revolutia din decembrie 1989, Muzeul Satului isi recapata individualitatea. Campaniile de cercetare si achizitii din ultimii ani au dus la cresterea patrimoniului din expozitia in aer liber si din colectii. In prezent, expozitia permanenta cuprinde 121 de complexe distincte, totalizand 338 de monumente, iar patrimoniul mobil insumeaza 53828 obiecte. Doua evenimente dramatice, respectiv incendiul din septembrie 1997, si cel din februarie 2002, au afectat o serie de monumente si obiectele de inventar aferente, dar intr-un timp relativ scurt o parte dintre monumente au fost redate circuitului de vizitare.

5.1.3        CLADIRI CONTEMPORANE

v  Sala Palatului

            Sala Palatului se afla in centrul orasului Bucuresti, intr-o cladire care este legata de fostul Palat Regal si de Muzeul National de Arta. Cladirea a fost construita in anii 1959-1960. De-a lungul anilor, aici s-au tinut lucrarile Comisiei Economice a Natiunilor Unite pentru Europa, Congresul Mondial al Populatiei, Congresul Mondial al Energiei si Congresul Mondial al Crucii Rosii, numeroase alte congrese si conferinte. Cladirea adaposteste:

v  Sala mare, capacitate: 4.060 de personae

v  8 sali, capacitate: 20-30 de persoane, aflate la parterul cladirii, la primul etaj si la etajul al doilea.

v   Holul de la intrare, avand 2.000m², dotat cu mobilier adecvat si instalatii speciale pentru organizarea de expozitii. Aici exista 6 cabine pentru traducere simultana in doua sau mai multe limbi, precum si 6 statii de amplificare.

v  Teatrul National

            Impunatoarea cladire a Teatrului National a fost realizata intre anii 1967-1970, dupa proiectul unui colectiv de arhitecti coordonati de Horia Maicu, Romeo Stefan si N. Cucu.Primele reprezentatii, de catre artisti amatori, au avut loc in Iasi in 1814 si in Bucuresti in 1818. Numarul de teatre a crescut de la 14-16, la inceputul celui de al doilea razboi mondial, la 45-50 in anii 70 si 80 si apoi la 52 in 1996. Dupa revolutia din 1989, teatrul romanesc s-a impus prin reprezentatii de succes pe marile scene ale lumii, multumita actorilor sai de exceptie si a unei regii originale datorata unor regizori ca Silviu Purcarete, Catalina Buzoianu, Tompa Gábor si Mihai Maniutiu.

v  Palatul Sutu

            In centrul Capitalei, peste drum de Universitate, o cladire deosebita de toate cele din jur adaposteste Muzeul Municipiului Bucuresti. Dar bucurestenii o cunosc mai bine ca "Palatul Sutu". Locul facea odinioara parte din intinsa proprietate cantacuzina, danie a lui Matei Basarab catre Elina, fiica lui Radu Serban si sotia postelnicului Constantin Cantacuzino.

            Construit  intre 1833 si 1835, Palatul Sutu e opera postelnicului Costache, deosebindu-se foarte bine de toate cladirile Bucurestilor din acea vreme. Planurile au apartinut arhitectilor vienezi Conrad Schwink si Johann Veit. Stilul este apusean, neogotic, cu un etaj si multe incaperi, cu patru turnulete poligonale, de o parte si de alta a cladirii. Intrarea majestuosa, inalta si larga, precum si ferestrele mari contrastau cu intrarile si ferestrele inguste ale vechilor case romanesti. Spatele si fatada principala au fiecare un balcon cat lungimea incaperii. Mai tarziu, Karl Stork, renumit sculptor si artist decorator, realizeaza scara monumentala din hol, care se desparte in doua in fata imensei oglinzi de pe insula Murano. Deasupra, un medalion sculptat in lemn arata chipul Irinei Sutu, nora postelnicului. Palatul era inconjurat de o vasta gradina, cu flori si iarba din belsug, in care se iteau pitici de portelan ori se plimbau paunii. In fata, clipocea vesel un havuz, iar in spate, pe o consola de marmura, se afla un ceasornic solar, cu un tun al carui praf de pusca lua foc sub actiunea soarelui, vestind miezul zilei. Portile mari, de fier tineau doi lei si un soare de metal galben, stralucitor. In acele vremuri, langa gradina Sutu se aflau case taranesti.

5.1.4        PARCURI SI GRADINI

v  Gradina Cismigiu

v  Parcul Herastrau

v  Parcul Carol

v  Parcul Tineretului.

5.1.5        LOCURI DE AGREMENT

v  Padurea Baneasa (gradina zoologica, restaurante, crama, zona de camping);

v  Snagov (lac, padure, manastire - sec. XV, strand, hotel, zona de camping, restaurant);

v  Cernica (padure, manastire - sec. XIX)

v  Heresti - casa memoriala sec. XVII;

v  Caldarusani - padure, manastire - sec. XVII.

v  Mogosoaia - padure, castel, lac, restaurante.

5.1.6       ADRESE UTILE

5.1.6.1           MUZEE

v  Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa"

Adresa: Sos. Kiselef nr. 1. Tel : 312-8826.

Program: Deschis zilnic intre 10:00-18:00; inchis lunea.

Este unul dintre primele muzee de istorie naturala din lume si expune 30.000 de piese unice.

Antipa Museum of Natural History: Sos. Kiselef no. 1. Ph. 312-8826. Open daily 10:00-18:00; closed Monday. This is one of the first natural history museums established in the world. There are 30 000 items including unique and controversial skeletons of Deinotherium Gigantissimus, 15 feet high.

v  Muzeul National Cotroceni:

Adresa: Bd.Geniului nr. 1. Tel: 221-1200.

Program: Deschis zilnic intre 9:00-15:30; inchis lunea.

Muzeul Cotroceni reface atmosfera Bisericii medievale Cotroceni si a fostei Curti Regale a Regelui Ferdinand si este un remarcabil monument istoric si de arhitectura.

National Cotroceni Museum: Geniului Blvd. no. 1. Ph. 221-1200. Open daily 9:00-15:30; closed Monday. Reconstructing the atmosphere of the Mediavale Cotroceni Church (17 Century) and the ancient Royal Residence of King Ferdinand, Cotroceni Museum is a valuable architectural and historic site.

 v  Muzeul "George Enescu":

Adresa: Calea Victoriei nr. 141. Tel: 659-6365.

Program: Deschis zilnic intre 10:00-17:00; inchis lunea.

Gazduieste colectii ilustrand istoria muzicii si documente despre celebrul musician roman George Enescu.

 "George Enescu" Museum: Calea Victoriei no. 141. Ph. 659-6365. Open daily 10:00-17:00; closed Monday. Houses collections illustrating the history of music composition and documents from the life of eminent Romanian musician George Enescu.

v  Muzeul Satului:

Adresa: Sos. Kiseleff 28-30. Tel: 222-9110.

Program: Deschis zilnic intre 10:00-18:00. Inchis lunea.

Este unul dintre cele mai valoroase muzee etnografice ale lumii si a fost creat de sociologul Dimitrie Gusti in 1936. Muzeul in aer liber se intinde pe 30 de hectare si cuprinde peste 70 de case, 99 dependinte, biserici si tehnica traditionala ( mori de apa si de vant, prese de ulei etc ) din toate zonele tarii.

 The Village Museum: Sos. Kiseleff 28-30. Ph.: 222-9110. Open daily 10:00-18:00. Monday closed. One of the most valuable ethnographic museum in the world. A creation of sociologist Dimitrie Gusti in 1936, the outdoors museum covers 30 hectares and displays over 70 exhibits of households, 99 auxiliary establishments, churches and traditional techniques and devices (water and windmills, oil presses, etc) from all the country's provinces. Folkloric art collections and souvenirs.

Observatorul Astronomic: Lascar Catargiu 21. Tel 310-2563. Adaposteste un club astronomic si unul de science fiction.

v  Muzeul National de Arta:

Adresa: Calea Victoriei 49-53. Tel: 314-8119.

Detine o mare colectie de arta europeana (peste 1 000 000 de exponate) si numeroase capodopere romanesti si straine. Muzeul este situat in cladirea fostului Palat Regal, caruia I-a fost data aceasta utilizare dupa al doilea razboi mondial.

National Museum of Art: Calea Victoriei 49-53. Ph: 314-8119. Large collection of European art (over 1 000 000 exhibits) with numerous Romanian and foreign masterpieces. They are housed in what was the center of the Romanian royal power, the Royal Palace, the building of which was transformed after the WW II into Romania's National Museum of Art.

v  Muzeul Colectiilor de Arta.

Adresa: Calea Victoriei 111. Tel: 350-6132.

Adaposteste exponate apartinand tuturor genurilor artistice, inclusiv celebrele icoane populare pe sticla. Aceste colectii provin din donatii ale iubitorilor de arta catre muzeu.

Art Collections Museum: Calea Victoriei 111. Ph: 350-6132. All art genres are exhibited, including Romanian folk creations with the famous glass-painted icons. These collections were put together by lovers of art during a lifetime, and donated for public exhibition posthumously.

5.1.6.2           TEATRE

v  Teatrul National "I.L.Caragiale":

Adresa: N.Balcescu 1, tel: 314-7171. Acest teatru are un repertoriu vast, incluzand piese ale autorilor romani si straini, atat clasice, dar si moderne.

National Theatre “ I. L. Caragiale: 2, N.Balcescu Blvd. Ph: 314-7171. This theater has a vast repertoire that includes plays of national and worldrenowned playwrights, classical as well as modern. A branch of the National Theater presents American drama and stage productions performed in English by bilingual Romanian actors.

v  Teatrul Lucia Sturdza Bulandra :

Adresa: Schitu Magureanu 1, tel: 314-7546/ J.L. Calderon 76 A, tel: 211-3441. Acest teatru reprezinta Romania in Uniunea Teatrala Europeana, calitate in care a gazduit in 1995 a patra editie a Festivalului European de Teatru.

Lucia Sturdza Bulandra Theatre: 1, Schitu Magureanu. Ph: 314-7546 76A, J.L. Calderon.Ph: 211-3441. It is Romania's representative to the "European Theater Union". As such, it hosted the Fourth European Theater festival that took place in Bucharest in 1995.

v  Teatrul Nottara:

Adresa: Bd.Magheru 20, tel: 212-5289. Infiintat in 1965, acest teatru poarta numele unui celebru actor roman, Constantin Nottara, care a contribuit in mod esential la dezvoltarea teatrului romanesc.

Nottara Theatre: 20, Magheru Blvd., Ph: 212-5289. Established in 1965, this theater bears the name of a famous Romanian actor, C.I. Nottara, who contributed to the development of Romanian drama.

v  Teatrul Odeon:

Adresa: Calea Victoriei 40-42, tel: 314-7224. Fondat in 1946, acest teatru promoveaza piese ale autorilor romani contemporani.

Odeon Theatre: 40-42, Calea Victoriei, Ph: 314-7224. Founded in 1946, this theater features plays of modern playwrights.

v  Casino Victoria:

Adresa:  Calea Victoriei 174, tel: 659-4913. Cei care apreciaza spectacolele de cabaret si musical-urile se vor bucura cu siguranta de spectacolele produse de acest teatru.

Casino Victoria: Calea Victoriei 174. Ph: 659-4913. Lovers of cabaret and musicals will enjoy the shows at this theater.

v  Teatrul Mic:

Adresa: Constantin Mille 16, tel: 314-7081

"Teatrul Mic": Constantin Mille Str. 16; Ph: 314-7081

v  Teatrul Foarte Mic:

Adresa: Bd.Carol I 21, tel: 314-0905

"Teatrul Foarte Mic": Carol I Blvd. 21 Ph: 3140905

v  Teatrul Evreiesc de Stat:

Adresa:  J. Barasch 15, tel: 323-3970. Infiintat in 1948, pe scena acestui teatru se joaca spectacole si musical-uri in ebraica, idis si romana.

Jewish State Theatre: 15, J. Barasch St., Ph: 323-3970. Founded in 1948, dramas and musicals are performed in Yiddish, Hebrew and Romanian.

v  Teatrul de Comedie:

Adresa: Str. Sf. Dumitru 2; Tel: 312-0926.

Comedy Theatre: Str. Sf. Dumitru 2; Ph: 312-0926

v  Teatrul Constantin Tanase:

Adresa: Calea Victoriei 33-35, tel: 222-5716. Promoveaza cu precadere satirele si musical-urile.

Constantin Tanase Theatre: 33-35, Calea Victoriei Ph: 222-5716. Satires and musicals in Romanian are the specialty of this theater.

v  Teatrul de papusi Tandarica:

Adresa:Calea Victoriei, 37, tel: 211-0829. Fondat in 1948, teatrul de papusi se adreaseaza in special copiilor, insa exista si piese pentru adulti.

Tandarica Puppet Theatre: Calea Victoriei, Ph: 211-0829. A puppet theater, mainly for children, founded in 1949. Puppet shows for adults can also be seen at this theater.

v  Teatrul Excelsior:

Adresa:Str. Academiei 28; tel: 315-9736.

Excelsior Theatre: Str. Academiei 28; Ph: 315-9736.

v  Teatrul Ion Creanga:

Adresa: P-ta Amzei 13, tel: 650-2655. Spectacole pentru copii.

"Ion Creanga" Theatre: P-ta Amzei 13, Ph: 650-2655. Children Show

v     Teatrul de luni de la Green Hours:

Adresa: Calea Victoriei 120, tel: 0722-545.603.

Green Hours "Monday Theatre": Calea Victoriei 120, Ph: 092-545603.

v     Teatrul "Masca":

Adresa:Bd. Uverturii 70; tel: 312-2863.

"Masca" Theatre: Bd. Uverturii 70; Ph: 312-2863.

v     Teatrul "Mundi":

Adresa: Str. Mihai Eminescu 89; tel: 210-4281.

"Mundi" Theatre: Str. Mihai Eminescu 89; Ph: 210-4281.

v     Teatrul de Opereta "Ion Dacian":

Adresa: Bd.N. Balcescu 2; tel: 313-6348. Institutul Francez: Bd.Dacia 77, tel: 210-0224.

"Ion Dacian" Operetta Theatre: N. Balcescu Blvd. 2; Ph: 313-6348.

5.1.6.3           GALERII DE ARTA

v  Galeriile Apollo: pictura, sculptura, arta decorativa:

 Adresa:Bd. N.Balcescu 2, tel: 313-5010. Deschis: luni-sambata, 10 a.m. - 6 p.m.

APOLLO GALLERY: painting, sculpture, decorative art, 2, N.Balcescu Blvd., Phone: 313-5010. Open: Mo.-Sat. 10 a.m. - 6 p.m.

v  Galeriile J.L.Calderon:

Adresa:Jean-Louis Calderon 31, tel: 311-2010. Deschis: 10 a.m. - 8 p.m.; Inchis sambata, duminica si lunea

"J.L.CALDERON" GALLERY: 31, Jean-Louis Calderon St., Phone: 311-2010. Open: 10 a.m. - 8 p.m.; Closed: Sat., Sun. and Mon.

v  Galeria Catacomba: muzeu de colectie de arta,

Adresa: Calea Victoriei 111, tel: 650-6132, 210-9530. Deschis: Marti - Sambata. 10 a.m. - 8 p.m.

CATACOMBA: art collection museum, 111, Calea Victoriei, Phone: 650-6132, 210-9530. Open: Tue. - Sat. 10 a.m. - 8 p.m.

v  Galeria Caminul Artei: pictura, sculptura, arta decorativa,

Adresa: Biserica Enei 16, tel: 314-1818. Deschis: Luni - Vineri. 10,30 a.m. - 7 p.m. Sambata 10,30 a.m. - 2,30 p.m.

CAMINUL ARTEI GALLERY: painting, sculpture, decorative art, 16, Biserica Enei St., Phone: 314-1818. Open: Mon. - Fri. 10,30 a.m. - 7 p.m. Sat 10,30 a.m. - 2,30 p.m.

v  Galeria Dalles: pictura, sculptura, arta decorative,

Adresa:N.Balcescu 18, tel: 313-1652. Deschis: 10 a.m. - 6 p.m.

DALLES GALLERY: painting, sculpture, decorative art, 18, N.Balcescu Blvd., Phone: 313-1652. Open: 10 a.m. - 6 p.m.

v  Galeria Dominus Art: pictura, sculptura, arta decorativa,

Adresa:N. Balcescu 2, tel: 313-2715. Deschis: Luni - Vineri, 11 a.m. - 7 p.m.

DOMINUS ART GALLERY: painting, sculpture, graphic art, 2, N. Balcescu Blvd., Phone: 313-2715. Open: Mon. - Fri. 11 a.m. - 7 p.m.

v  Galeria Galateea: pictura, sculptura, arta decorativa,

Adresa:Calea Victoriei 132, tel: 650-4370. Deschis: Luni 1 p.m. - 8 p.m., Marti. - Vineri 9 a.m. - 10 p.m., Sambata 10 a.m. - 10 p.m., Duminica. 11 a.m. - 2 p.m.

GALATEEA GALLERY: painting, sculpture, decorative art, 132, Calea Victoriei, Phone: 650-4370. Open: Mon. 1 p.m. - 8 p.m., Tue. - Fri. 9 a.m. - 10 p.m., Sat. 10 a.m. - 10 p.m., Sun. 11 a.m. - 2 p.m.

v  Galeria Gold Art:

 Adresa:Episcopiei 1 - 3, tel: 310-1827

GOLD ART GALLERY: 1-3, Episcopiei St., Phone: 310-1827

v  Galeriile de Arta Orizont:

Adresa:N. Balcescu 23 A, tel: 315-8917. Deschis: Luni - Miercuri - Vineri 10 a.m. - 6 p.m. , Sambata 10 a.m. - 2 p.m.

ORIZONT ART GALLERY: graphic art.23a, N. Balcescu Blvd., Phone: 315-8917. Open: Mon. - Fri. 10 a.m. - 6 p.m. and Sat. 10 a.m. - 2 p.m.

v  Galeria Hanul cu Tei: pictura, sculptura, arta decorative,

Adresa:Blanari 5 - 7, tel: 315-3827. Deschis: Luni - Vineri 10 a.m. - 6 p.m.

HANUL CU TEI GALLERY: painting, sculpture, graphic art, decorative art. 5-7, Blanari St., Phone: 315-3827. Open: Mon. - Fri. 10 a.m. - 6 p.m.

5.1.6.4            CINEMATOGRAFE

 Cinematografele din Bucuresti schimba filmele in fiecare vineri. Filmele europene pot fi vazute in general la cinematograful Institutului Francez, iar cele vechi la Cinemateca. Iata lista cinematografelor din Bucuresti:

v  Cinemateca:

Adresa:Eforie 2, tel 313-0483

Cinemateca: 2 Eforie St., Phone 313-0483

v  Institutul Francez - cinema Elvira Popescu:

Adresa:Bd.Dacia 77, Tel 210-0224

French Institute: Elvira Popescu H, 77 Dacia Blvd, Phone 210-0224

v  Glendale Studio:

Adresa:Cotroceni 9, Tel 212-6441

Glendale Studio: 9 Cotroceni St, Phone 212-6441

v  Hollywood Multiplex:

Adresa:Bucuresti Mall, Tel: 327-7020

Hollywood Multiplex: Bucharest Mall, Phone: 327-7020

v  Lira Center:

Adresa:Calea 13 Septembrie 196, Tel: 410-2171

Lira Center: Calea 13 Septembrie 196, Phone: 410-2171

v  Luceafarul:

Adresa:IC Bratianu 6, Tel 315-8767

Luceafarul: 6 IC Bratianu Blvd, Phone 315-8767

v  Patria:

 Adresa:Magheru 12 - 14, Tel 211-8625

Patria: 12-14 Magheru Blvd, Phone 211-8625

v  Sala Palatului:

 Adresa : Sala Palatului, Tel 315-7372

Sala Palatului: Sala Palatului, Phone 315-7372

v  Scala:

Adresa: Magheru 2 - 3, Tel 211-0372

Scala: 2-3 Magheru Blvd, Phone 211-0372

 1.1.1.1           CONCERTE

In general, concertele incep la ora 18.00, cu exceptia spectacolelor de opera si a matineelor de la Teatrul de Opereta, care incep la 11.00. Conservatorul Bucuresti prezinta recitaluri de muzica clasica, care sunt in general gratuite. Opera are un repertoriu bogat si reprezentatiile sale sunt de exceptie. Ateneul gazduieste concerte sustinute de Orchestra Filarmonicii Romane, dar si de Filarmonici straine. Societatea Nationala de Radio organizeaza concerte in cele doua sali ale sale incepand cu ora 19.00.

v  Ateneul Roman:

Franklin 1. Tel 021-315-6875
Atheneul Roman: 1 Franklin St. Phone 01-315-6875

v  Opera Romana:

 M Kogalniceanu 70 - 72, Tel 021-313-1857
Opera Romana: 70-72 M Kogalniceanu Blvd, Phone 01-313-1857

v  Sala Radio:

G-ral Berthelot 60 - 64, Tel 021-314-6000
Sala Radio (Romanian Radio Society): 60-64 G-ral Berthelot St., Phone 01-314-6000

v  Teatrul de Opereta:

N Balcescu 2, Tel 021-313-6348
Teatrul de Operetta (Musical Comedy Theater): 2 N Balcescu Blvd, Phone 01-313-6348

2.     COMUNITATI MINORITARE

2.1    COMUNITATEA EVREIASCA

            In trecut a fost cea mai numeroasa comunitate. În anul 1930 în Bucure?ti tr?iau 69.885 de evrei, reprezentând 10,93% din popula?ia ora?ului. Evenimentele celui de-al doilea r?zboi mondial ?i apoi emigrarea în Israel au dus la sc?derea masiv? a popula?iei evreie?ti din Bucure?ti. Locul ocupat odata de cartierul evreiesc apartine ast?zi complexului comercial Unirea ?i zonei adiacente. Singurul lucru ce a ramas in Bucure?ti este un teatru evreiesc de stat.

2.2    COMUNITATEA MAGHIARA

             In Bucure?ti traiau in anul 1930 24.052 maghiari, reprezentând 3,76% din popula?ia municipiului. In anul 2002 tr?iau în Bucure?ti 5.834 maghiari, reprezentând 0,3% din totalul popula?iei ora?ului. Singurul loc de invatamant din Bucuresti cu limba de predare maghiar? este Liceul Teoretic Ady Endre. Casa Petofi e centrul cultural al comunit??ii, unde func?ioneaz? ?i biblioteca. În Bucure?ti apare cotidianul na?ional Új Magyar Szó, iar lunar este editat ?i ziarul comunit??ii: Bukaresti Kozlony.

2.3    COMUNITATEA GERMANA

             Primele date despre comunitatea germana apar in secolul al XVIII-lea odata cu prima mentiune a existentei unei biserici luterane. Din aceasta comunitate faceau parte negustori sasi. In perioada Primului Razboi Mondial germanii reprezentau 8% din populatia Romaniei. Acum ei aveau in componenta , pe langa negustori sasi, si prusieni si austrieci. Pe parcurs aceasta comunitate a devenit o comunitate restransa, in prezent avand  aproximativ 2000 de persoane. Ca institutie de invatamant exista Liceul Teoretic „Hermann Oberth” , actualul Colegiu Goethe. Ca lacas cult membrii comunitatii germane beneficiaza tot de biserica luterana, ale carei liturghii se tin in limba materna, germana.

2.4    COMUNITATEA ARMEANA

            Una dintre comunitatile  cu vechi tradi?ii culturale ?i economice în Bucure?ti este cea armean?. Conform recensamantului din anul 1930 tr?iau în Bucure?ti 4.748 de armeni, reprezentând 0,74% din popula?ia municipiului. Locuri precum strada ?i biserica armeneasc? amintesc de prezen?a armenilor în ora?.

2.5    COMUNITATEA GREACA

 O alt? comunitate cu vechi tradi?ii în Bucure?ti este cea greceasc?. În 1930 cand s-a organizat recensamantul tr?iau în Bucure?ti 4.293 de greci, reprezentând 0,67% din totalul popula?iei ora?ului.

3.      INVATAMANT
Reteaua institutiilor de invatamant cuprindea in 1997/1998:

v  Invatamant prescolar:229;

v  Invatamant primar si gimnazial:226;

v  Invatamant liceal:99;

v  Invatamant profesional si de ucenici:52;

v  Invatamant tehnic, postliceal si tehnic de maistri:43;

v  Invatamant superior:28.

 Universitati de stat

 1.     Academia de Studii Economice

2.     Universitatea din Bucure?ti

3.     Universitatea Politehnica din Bucure?ti

4.     Academia de Studii Economice

5.     Universitatea Româno-American?

6.     ?coala Na?ional? de Studii Politice ?i Administrative

7.     Universitatea de Medicin? ?i Farmacie "Carol Davila" din Bucure?ti

8.     Universitatea de ?tiin?e Agronomice ?i Medicin? Veterinar? din Bucure?ti

9.     Universitatea Tehnic? de Construc?ii Bucure?ti

 Universitati private

 1.     Academia Universitar? Athenaeum din Bucure?ti

2.     Institutul Teologic Baptist din Bucure?ti

3.     Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucure?ti

4.     Universitatea Artifex din Bucure?ti

5.     Universitatea Bioterra din Bucure?ti

6.     Universitatea Cre?tin? Dimitrie Cantemir din Bucure?ti

7.     Universitatea Ecologic? din Bucure?ti

8.     Universitatea Hyperion din Bucure?ti

9.     Universitatea Nicolae Titulescu din Bucure?ti

10.  Universitatea Român? de ?tiin?e ?i Arte Gheorghe Cristea din Bucure?ti

11.  Universitatea Româno-American? din Bucure?ti

12.  Universitatea Spiru Haret Bucure?ti

13.  Universitatea Titu Maiorescu din Bucure?ti

14.  Colegiul de Tehnica Dentar? Dr.C.Gaucan

15.  Institutul Bancar Român

16.  Universitatea de ?tiin?e, Arte ?i Meserii - Asocia?ia pentru înv???mânt superior în comer? ?i turism

17.  Universitatea Media - Funda?ia PRO

18.  Universitatea româno-britanic? - Funda?ia IDM

19.  Universitatea Wales - România - Funda?ia pentru promovarea înv???mântului european F.I.N.E.

4.      GARI DIN BUCURESTI

             Bucurestiul este si un urias nod feroviar. Aici se gasesc nu mai putin de 5 gari:

4.1    Gara de Nord

             Cea mai importanta si cea mai mare statie de cale ferata, atat din Bucuresti cat si din Romania, o reprezinta Gara de Nord. Initial ea a fost cunoscuta sub numele de Gara Targovistei datorita pozitionarii ei pe Calea Targovistei, acum Calea Grivitei. Pe parcurs si-a schimbat denumirea in Gara de Nord deoarece ea patrundea in Bucuresti prin Nord. In aceasta gara ajung atat trenuri ale Cailor Ferate Romane cat si trenuri internationale. Se poate spune ca Gara de Nord din Bucuresti are o arhitectura asemanatoare Garii de Nord din Paris ( un alt element pentru atribuirea numelui de „Micul Paris” orasului Bucuresti). Pe langa trenuri Gara de Nord are si o statie de metrou, aflata pe magistralele M3 si M4, dar si numeroase autobuze ale caror trasee ajung aici.

            Din Gara de Nord sau Gara Centrala pornesc 9 magistrale feroviare care leaga Bucurestiul pe rute interne si internationale de toate orasele tarii, dar si de o serie de mari orase europene: Belgrad, Budapesta, Viena, Venetia, Chisinau, Moscova, Odessa, Sofia, Istambul.

 4.2    Gara de Est (Gara Obor)

            Aceasta gara este folosita atat pentru transport de persoane cat si pentru transport de marfuri.

4.3    Gara Baneasa

             Dupa Al Doilea Razboi Mondial Gara Baneasa  a fost transformata in gar? de protocol, pentru "trenurile preziden?iale" ale ?efilor de stat ai României ?i pentru primirea oficialit??ilor str?ine. In prezent ea nu este deservita de CFR pentru traficul de c?l?tori, decât ocazional.

 4.4    Gara Basarab 

            A luat fiinta in 1959 si este folosita pentru trenuri de scurta distanta. Majoritatea o catalogheaza drept anexa a Garii de Nord deoarece ste legata de aceasta printr-un pod pentru pietoni. Metroul din Bucuresti trece prin aceasta gara avand chiar si o statie, statia Basarab. 

             4.5    Gara Filaret 

            A luat fiinta pe 19 octombrie 1869 odata cu inaugurarea primei linii de cale ferata din Romania, Bucuresti – Giurgiu, prin urmare ea reprezentand prima gara din Bucuresti. Cladirea garii este o cladire cu un etaj si marginile ei se inchid catre sine formand astfel o hala in care se gasesc cele 3 linii de cale ferata. Gara si-a pierdut din importanta in 1872 cand a luat fiinta Gara de Nord. Din 1960gara este transformata in autobaza. In momentul de fata s-a tranformat in autogara Filaret.

 

 

5.      ECHIPE SPORTIVE

 

5.1    FOTBAL

 

Fotbalul - sportul rege

“Fotbalul este ultima reprezentatie sacra a timpului nostru. Fotbalul este spectacolul care a substituit teatrul. “ P. P. Pasolini

            Fotbalul este "sportul sporturilor", este sportul miraj, care imbina forta, inteligenta, curajul; indrazneala si eleganta miscarilor, cu intrecerea dura dar sublima, polarizand in jurul sau copiii de la cea mai frageda varsta, care incearca sa-si imite idolii din arena, si care raman extaziati si fericiti ca au reusit sa descopere frumusetile jocului de fotbal.Fotbalul este un joc sportiv ce se disputa intre doua echipe formate din cite 11 jucatori, fiecare dintre acestia cautand sa introduca mingea in poarta adversa, lovind-o cu piciorul sau cu orice parte a corpului, in afara de brate.

5.1.1       STEAUA BUCURESTI

 

v  EVENIMENTE ALE ECHIPEI STEAUA

7 iunie 1947: A fost infiintat primul club sportiv militar din istoria sportului romanesc, Asociatia Sportiva Armata (ASA) Bucuresti. Echipa de fotbal a participat prima data la o competitie oficiala in editia 1947/1948 a Diviziei A, ocupand locul 14 si reusind sa se mentina in primul esalon numai dupa sustinerea unui dificil baraj.

1947-1948: Locul 14 in Campionat.

5 iunie 1948: Echipa isi schimba denumirea in Clubul Sportiv Central al Armatei(CSCA), intarindu-se cu nume din elita fotbalului de la acea vreme: Traian Ionescu, Apolzan, Rodeanu, Dragan, Moldoveanu.

1949: Anul primului trofeu cucerit de militari, Cupa Romaniei, dupa finala castigata in fata lui CSU Cluj. Din cauza schimbarii sistemului competitional in formula "primavara-toamna" (sistemul sovietic), in cea de-a doua jumatate a anului, toamna lui 1949, afost organizata o intrecere de traditie, "Cupa de toamna". Competitia s-a disputat pe 6 serii, cu meciuri tur-retur, fara un turneu final. CSCA a cistigat una dintre grupe.

1950: Din luna martie 1950 se produce o noua schimbare de denumire a echipei inscrisa in campionat sub titulatura Casa Centrala a Armatei (CCA). La finele aceste editii se obtine cea mai buna clasare (locul 5) de pana atunci.

1951: Incepe "decada de aur" a fotbalului stelist, in care vor fi cucerite nu mai putin de sase titluri de campioni. Primul titlu a fost obtinut la golaveraj, care era stabilit pe atunci prin impartirea numarului de goluri marcate la numarul de goluri primite. Steaua cu, 32 de puncte, a avut golaverajul 2,26, iar Dinamo, cu acelasi numar de puncte, golaveraj 1,79. In acelasi an militarii au castigat si Cupa Romaniei reusind primul "event" campionat-cupa.

1952: Al doilea titlu si al doilea "event" din istorie reusite de o formatie in care a aparut si Iosiv Petschovski, unul dintre cei mai mari fotbalisti romani din toate timpurile. Recunoscut pentru sportivitate, numele sau avea sa fie alipit, in anii 70-80, Trofeului Fair-Play acordat de ziarul "Sportul" pentru comportarea spectatorilor pe stadioane.

1953: A treia izbanda in campionat si tot cu Dinamo in postura de contracandidata la titlu, numai ca diferenta se marea acum la trei puncte. Dupa patru Cupe cucerite consecutiv, CCA pierde pentru prima data o finala, in prelungirile disputei cu Flamura Rosie Arad.

1954: Aceeasi echipa care ii suflase Cupa cu un an inainte, Flamura Rosie Arad, o devanseaza acum pe CCA si in campionat. Era prima data , incepind cu 1949, cind militarii nu cucereau nici un trofeu.

1955: Succes din nou, in Cupa Romaniei, dar compionatul este incheiat pe o pozitie modesta, 6, in anul in care Dinamo reusea primul ei titlu de campioana.

CCA repurteaza totusi un rezultat de prestigiu, invingand cu 5-1 la Bucuresti, intr-un joc amical, echipa engleza Luton Town, una dintre celebritatile din acea vreme ale inventatorilor fotbalului.

1956: Unul dintre cei mai buni ani ai fotbalului stelist. Este castigat un nou titlu, al patrulea din istorie. Apoi, intr-un turneu englez ramas memorabil, CCA bate din nou pe Luton Town (4-3), incheie la egalitate cu Arsenal Londra (1-1) si Sheffield United (3-3) si pierde 0-5 cu Wolverhampton Wanderers.

1957: Prima jumatate a anului s-a desfasurat "Cupa Primaverii", CCA clasandu-se pe locul 2 din seria I. Cu incepere din editia 1957/1958 s-a trecut din nou la sistemul competitional "toamna-primavara", abandonat in 1949. CCA participa pentru prima data in cupele europene inter-cluburi, fiind eliminata insa in primul tur de Borussia Dortmund.

1957-1958: CCA se claseaza pe locul 3 in campionat, in urma echipelor care aveau sa castige cele doua competitii interne Petrolul(campionatul) si Dinamo(Cupa).

1958-1959: Dupa patru ani de "sterilitate", CCA castiga si al cincilea sau titlu, la 7 puncte distanta de Steagul Rosu Brasov. Anul bun este completat de victoria reusita in meciul amical sustinut cu celebra Internatzionale Milano, 2-0.

1959-1960: CCA castiga din nou campionatul, avand 5 puncte intre ea si urmaritoarea sa Dinamo.

1960-1961: La a doua participare in Cupa Campionilor Europeni, este eliminata in primul tur, de Austria Viena. In decembrie 1961, denumirea echipei este schimbata pentru ultima data, luandu-se numele de Steaua, Campioana a Romaniei.

1961-1962: Steaua termina Campionatul pe cel mai slab loc ocupat vreodata, 9, reusind in schimb castigarea, pentru a sasea oara, a Cupei Romaniei. In cadrul unui turneu intreprins in Siria, Irak si Grecia, Steaua invinge la Atena cu 4 - 2 pe Panathinaikos.

1962-1963: Desi invinge cu 7 - 2 pe Rapid in "optimile" Cupei Romaniei, Steaua se opreste in semifinale, pierzind si titlu, dupa o lupta incheiata cu 3 puncte mai putin decit adversarul traditional Dinamo. Steaua participa la Hanoi, in Vietnam, la "Campionatul Armatelor Prietene" ocupand locul 5.

1963-1964: Locul 3 in Campionat.

1964-1965: Locul 3 in Campionat.

1965-1966: Locul 12 in Campionat. Castigatoare a Cupei Romaniei.

1966-1967: Locul 5 in Campionat. Castigatoare a Cupei Romaniei.

1967-1968: Campioana Romaniei.

1968-1969: Locul 4 in Campionat. Castigatoare a Cupei Romaniei.

1969-1970: Locul 3 in Campionat. Castigatoare a Cupei Romaniei.

1970-1971: Locul 3 in Campionat. Castigatoare a Cupei Romaniei.

1971-1972: Locul 9 in Campionat.

1972-1973: Locul 6 in Campionat.

1973-1974: Locul 6 in Campionat.

1974 : Se inaugureaza stadionul "Steaua" cu o capacitate de 27 000 locuri.

1974-1975: Locul 5 in Campionat.

1975-1976: Campioana a Romaniei. Castigatoare a Cupei Romaniei.

1976-1977: Vicecampioana a Romaniei si finalista in Cupa Romaniei.

1977-1978: Campioana a Romaniei.

1978-1979: Castigatoare a Cupei Romaniei.

Perioada 1980-1983 este o perioada de cautari a unei formule de echipa. Rezultatul este un lot care in 1985 cistiga Cupa si Campionatul Romaniei. In aceasta perioada vin la echipa : Stefan Iovan si Gavrila Pele Balint (1980), Majaru (1981), Miodrag Belodedici si Helmuth Duckadam (1982), Marius Lacatus, Victor Piturca si Petcu (1983), Balan, Barbulescu, Ladislau Boloni, Bumbescu, Radu II si Stingaciu (1984).

1980-1981: Locul 4 in Campionat.

1981-1982: Locul 6 in Campionat.

1982-1983: Locul 5 in Campionat.

1983-1984: Vicecampioana a Romaniei si finalista in Cupa Romaniei.

1984-1985: Cucereste titlul de Campioana a Romaniei si Cupa.

1985-1986: Cucereste titlul de Campioana a Romaniei. Finalista in Cupa Romaniei.

1986-1987: Cucereste titlul de Campioana a Romaniei si Cupa. Castigatoare a Cupei Campionilor

Europeni.

1987-1988: Cucereste titlul de Campioana a Romaniei si Cupa. In 1990, Steaua a renuntat la acest trofeu. Castigatoare a Supercupei Europei. Finalista in Cupa Intercontinentala.

1988-1989: Cucereste titlul de Campioana a Romaniei si Cupa.

1989-1990: Locul 2 in Campionat.

1990-1991: Locul 2 in Campionat.

1991-1992: Castigatoare a Cupei Romaniei.

1992-1993: Campioana a Romaniei. Golgheter - Ilie Dumitrescu.

1993-1994: Campioana a Romaniei. Castigatoare a Supercupei Romaniei.

1994-1995: Campioana a Romaniei. Castigatoare a Supercupei Romaniei.

1995-1996: Campioana a Romaniei. Castigatoare a Cupei Romaniei. Castigatoare a Supercupei Romaniei.

1996-1997: Campioana a Romaniei. Castigatoare a Cupei Romaniei. Castigatoare a Supercupei Romaniei.

1997-1998: Campioana a Romaniei. Castigatoare a Supercupei Romaniei.

1998-1999: Locul 3 in Campionat. Castigatoare a Cupei Romaniei.

1999-2000: Locul 3 in Campionat.

2000-2001: Campioana a Romaniei. Castigatoare a Supercupei Romaniei.

2001-2002: Locul 4 in Campionat.

2002-2003: Locul 2 in Campionat. Golgeter - Claudiu Raducanu.

2003-2004: Locul 2 in Campionat.

2004-2005: Campioana a Romaniei.

 

FC Steua Bucuresti este echipa de club cu cel mai bun palmares din Romania.

Cel mai de pret trofeu aflat in vitrina echipei este fara indoiala Cupa Campionilor Europeni castigata in anul 1986 in finala castigata in fata echipei FC Barcelona la Sevilla. Al doilea trofeu ca importanta reprezentandu-l Supercupa Europei castigata in acelasi an in fata echipei DInamo Kiev.

 

v  Palmares intern:

22 de titluri de campioana a Romaniei

20 de cupe ale Romaniei

4 supercupe ale Romaniei

 

v  Campionate: (22)

1951, 1952, 1953, 1956, 1959/60, 1960/61 (sub numele CCA), 1967/68, 1975/76, 1977/78, 1984/85, 1985/86, 1986/87, 1987/88, 1988/89 ,1992/93, 1993/94, 1994/95, 1995/96, 1996/97, 1997/98, 2000/01, 2004/05

 

v  Recorduri in campionat:

Cea mai categorica victorie: 11-0 (a) cu Corvinul (1988)

Cea mai severa infrangere: 0-7 (d) cu UTA (1947)

Jucatorul cu cele mai multe prezente: Tudorel Stoica (369)

Jucatorul cu cele mai multe goluri: Victor Piturca (166)

 

v  Golgeteri ai campionatului:

1956: Ion ALECSANDRESCU (CCA Bucuresti) 18

1959/60: Gheorghe CONSTANTIN (CCA Bucuresti) 20

1960/61: Gheorghe CONSTANTIN (CCA Bucuresti) 22

1961/62: Gheorghe CONSTANTIN (Steaua Bucuresti) 24

1963/64: Cornel PAVLOVICI 19

1970/71: Gheorghe TATARU II 15

1981/82: Anghel IORDANESCU 20

1987/88: Victor PITURCA 34

1989/90: Gavrila Pele BALINT 19

1992/93: Ilie DUMITRESCU 24

1995/96: Ion VLADOIU 25

1996/97: Sabin ILIE 31

2002/03: Claudiu RADUCANU 21

                         

20.1.2.           DINAMO

 

v  EVENIMENTE ALE ECHIPEI DINAMO

 

14 mai 1948 - s-a format Clubul de fotbal Dinamo Bucuresti pe atunci cand Unirea Tricolor a fuzionat cu Ciocanul Bucuresti formand o echipa ce reprezenta Ministerul de Interne la acea vreme.

 1948 – 1949 -  Dinamo urma sa fie reprezentata de doua echipe: Ciocanul (numita Dinamo A) si Unirea Tricolor (numita Dinamo B, care la finalul sezonului a retrogradat in Divizia B).

1950 - Dinamo A si Dinamo B au fost separate, ultima fiind mutata la Brasov, apoi la Cluj, pentru ca intr-un final, in anul 1958, sa ramana la Bacau. Dinamo A Bucuresti avea sa-si continue evolutia la cel mai inalt nivel.

1 mai 1948 - a fost folosit pentru prima data numele de "Dinamo"

14 iulie 1948 -  adevaratul debut al echipei cand Dinamo jucat primul sau meci international, impotriva cehilor de la Zidnice, meci castigat cu scorul de 4-1 de alb-rosii.

august 1948 – A avut loc primul meci al lui Dinamo in prima divizie.

1956 -  Dinamo debuteaza in Liga Campionilor, care fusese infiintata cu un an in urma, o premiera pentru fotbalul romanesc.

26 august, in fata a 80.000 de spectatori, Dinamo invinge Galatasaray Istanbul cu scorul de 3 - 1. Calificarea a fost pecetluita la meciul retur cand Dinamo a invins la Istanbul cu 2-1.

Cele mai bune meciuri ale lui Dinamo in Cupele Europene raman cele disputate in sezoanele 1983-1984 si 1989-1990, cand alb-rosii au ajuns pana in semifinale.

14 octombrie 1951 a fost inaugurat stadionul Dinamo, primul meci care s-a disputat pe acest teren fiind intre Dinamo si Locomotiva Timisoara (1-0).

In complexul sportiv exista trei terenuri de antrenament: terenul central unde Dinamo isi disputa meciurile de acasa, si inca trei terenuri de antrenament: doua cu iarba, Piti Varga si Victoria si doua sintetice de dimensiuni reduse.

Terenul central este dotat cu instalatie de nocturna de 1700 de lucsi si o capacitate de 15.300 de locuri.

 

 

v  Palmares

 

Campioana a Romaniei: de 18 ori: 1955, 1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1973, 1975, 1977, 1982, 1983, 1984, 1990, 1992, 2000, 2002, 2004, 2007

Castigatoare a cupei Romaniei: de 12 ori: 1964, 1968, 1982, 1984, 1986, 1988, 1990, 2000, 2001, 2003, 2004, 2005

Castigatoare a Supercupei Romaniei : o data : 2005

Golgeteri ai campionatului: Titus Ozon (de doua ori), Alexandru Ene I, Florea Dumitrache (de doua ori), Dudu Georgescu (de 4 ori), Rodion Camataru, Dorin Mateut, Gabor Gerstenmajer, Marius Niculae, Ionel Danciulescu, Claudiu Niculescu (de 2 ori).

Cupa Campionilor: sfertfinalista in 1982/1983 si  in 1983/1984.

Cupa Cupelor: sfertfinalista in 1988/1989 si semifinalista in 1989/1990.

Cupa UEFA: sfertfinalista in 1981/1982.

Laureati ai trofeului "Gheata de Aur": Dudu Georgescu ( 74/75, 76/77), Rodion Camataru (86/87), Dorin Mateut (88/89)

 

20.1.3.           RAPID

 

v  EVENIMENTE ALE ECHIPEI RAPID

 

25 iunie 1923 a luat fiinta "Asociatia culturala si sportiva CFR", urmand ca in luna septembrie a aceluiasi an sa se nasca si echipa de fotbal, inaintasul Rapidului de astazi. Totul a pornit din pasiunea si respectul unor muncitori de la Atelierele Grivita pentru fotbal, acestia au reusit sa transforme un vis in realitate formand o echipa a sportului rege care isi intisese regatul si intre granitele tarii noastre

septembrie 1923, maistrul Teofil Covaci si strungarii Grigore Grigoriu si Geza Ginzer, de la atelierele Grivita, semnau actul de fuziune intre "Atelierele" si "Excelsior". Numele echipei era CFR Bucuresti, iar culoarea visinie, aleasa pentru echipament chiar de sotia lui Grigoriu, avea sa devina in timp simbolul giulestenilor si al unei iubiri fara seaman.

Muncitorii de la Atelierele Grivita au fost primele personaje ale istoriei alb-visinie. A urmat apoi epoca de aur a lui Giussy Baratki si a lui Ionica Bogdan, dominatia Rapidului in Cupa Romaniei cand a castigat sase trofee consecutiv, traditionala rivalitate cu Venus si, nu in ultimul rand, celebrele meciuri din Cupa Europei Centrale, printre care si controversata finala care trebuia sa se dispute cu ungurii de la Ferencsvaros.

9 august 1932 se infiinteaza Divizia Nationala si este suspendata din cauza celui de-al doilea Razboi Mondial, iar Federatia organizeaza Cupa Basarabiei, sau "Cupa de Razboi", competitie inceputa in toamna lui 1941 si incheiata in luna mai a anului urmator, pe care Rapid a castigat-o, devenind campioana (neoficiala) a Romaniei: 2-1 in finala cu CFR Tr. Severin.

1966-1967 Primul titlu de Campioana a Romaniei, recunoscut, castigat de Rapid, inainte de ultima etapa, echipa giulesteana avea un avans de 2 puncte fata de a doua clasata, Dinamo

Visul a devenit din nou realitate dupa trei decenii, atunci cand, dupa o dificila asteptare, Rapidul cucereste cel de-al doilea titlu de campioana nationala. Asteptat vreme indelungata, acest trofeu castigat de favoriti a declansat fiesta alb-visinie in intreaga tara. Pe acea perioada a istoriei Rapidului si-a pus amprenta geniul lui Mircea Lucescu, antrenorul si omul care a adus o noua mentalitate la echipa schimband pozitiv atat imaginea cat si rezultatele Rapidului.

Cred ca niciunul dintre suporterii rapidisti nu va uita acea zi magica cand magnificul Rapid a castigat mai mult decat un trofeu. Din acea echipa faceau parte campionii: Bogdan Lobont, ingerul pazitor al portii rapidiste, Nicolae Stanciu, vesnicul capitan, Stefan Nanu, "piticul atomic din Giulesti", Mugur Bolohan, Mircea Rednic, Bogdan Andone, Dorel Mutica, Adrian Iencsi, Ov. Maier, "Motul" Ioan Ovidiu Sabau, Danut Lupu, Zeno Bundea, Marius Maldarasanu, "Cobra" Constantin Barbu, magicianul Ionel Ganea, Sergiu Radu, Marius Sumudica, Daniel Pancu, "Ronaldo din Giulesti", echipa condusa catre victorie de antrenorul Mircea Lucescu.

Vremuri frumoase, cand Rapidul spulbera orice adversar, de la fiecare partida asteptandu-se doar victoria. Dupa multi ani Rapidul are din nou o imagine de adevarata campioana, o echipa si o familie adevarata, temuta de orice adversar.

1998-1999 Cel de-al treilea titlu de campioana nationala a fost castigat in anul sarbatorii celor opt decenii de la infiintare.Cel care a castigat titlul ca jucator giulestean in sezonul 1998-1999, Mircea Rednic, a reusit aceastea performanta si din postura de antrenor. Rapidul este, ca si atunci o echipa omogena si puternica.

2002-2003 Rapid a cucerit titlul de campioana

2005-2006 Cea mai importanta performanta din istoria acestui club legendar a fost realizata in Cupa UEFA. Ei sunt eroii nostri care au ajuns atat de departe, in elita fotbalului european eliminand liderul la zi din Olanda, din Ucraina, au neutralizat Bundesliga si au facut Europa sa se teama de valoarea lor.

Rapidul este prima echipa din Romania care s-a calificat in finala unei competitii europene, in Cupa Europei Centrale, in anul 1940, insa finala care trebuia sa fie disputata de echipa giulesteana in compania ungurilor de la Ferencvaros Budapest a fost anulata datorita celui de-al doilea Razboi Mondial.

Rapidul are propriul stadion din anul 1939, stadion care a fost proiectat si construit de arhitectul Gheorghe Dumitrescu sub patronajul Aociatiei sportiv-culturale a CFR, dupa modelul celebrei arene londoneze "HighBury", cea care gazduia meciurile de acasa ale echipei Arsenal. Inaugurarea oficiala a "Potcoavei", care a fost considerata ulterior cea mai eleganta si incapatoare arena a fotbalului romanesc, a avut loc pe data de 10 iunie 1939 in acelasi timp cu Ceferiada organizata pentru a marca implinirea a 70 de ani de la punerea in circulatie a primului tren in Romania. "Botezul" il primise insa cu un an in urma iar aici se disputasera deja doua partide ale formatiei giulestene in cadrul Cupei Europei Centrale, ambele incheiate cu victorii, 4-0 cu Ujpest Budapesta si 2-1 cu Genoa.

De asemenea, Rapidul a avut prima liga a suporterilor din Romania care a luat fiinta in zorii lui '90. Modelul l-a constituit organizarea celebrei Juventus Torino, iar initiatori au fost Andrei Teodor, Constantin Mincea, Vivi Sindrilaru si alti cativa suporteri giulesteni.

 

v  PALMARES:

- 3 titluri de campioana (1967, 1999, 2003)

- 11 Cupe ale Romaniei (1935, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942, 1972, 1975, 1998,
2002)

- 3 Supercupe ale Romaniei (1999, 2002, 2003)

- doua Cupe Balcanice (1965, 1966)

- finalista a Cupei Europei Centrale (1940) - Rapid trebuia sa intilneasca pe Ferencvaros, dar finala nu s-a mai disputat din cauza razboiului

 

v  RECORDURILE RAPIDULUI:

- este singura echipa din Romania care a cucerit sase Cupe ale Romaniei consecutive
(intre 1937 si 1942)

- prima echipa romaneasca ajunsa intr-o finala europeana: Cupa Europei Centrale in 1940

- alaturi de Steaua, Rapidul este echipa cu cele mai multe participari in Divizia A (58 de editii)

Cea mai categorica victorie in Divizia A: CFR Bucuresti - CFR Cluj 12-2 (20.03.1949)
Cea mai severa infringere in Divizia A: Corvinul - Rapid 9-0 (14.08.1985)
Jucatorul cu cele mai multe prezente pentru Rapid in Divizia A: Nicolae Stanciu (323)

Jucatorul cu cele mai multe goluri pentru Rapid in Divizia A: Ion Ionescu (107)

 

v  RAPID IN CUPELE EUROPENE

 

Liga Campionilor: 8 meciuri, 1 victorie, 3 egaluri, 4 infrangeri,  9 goluri date si 11 primite

Cupa Cupelor 12 meciuri, 5 victorii, 3 egaluri, 4infrangeri, 19 goluri date si 17 primite

Cupa UEFA 44 meciuri, 21 victorii, 6 egaluri, 17 infrangeri, 71 goluri date si 54 primite

General 64 meciuri, 27 victorii, 12 egaluri, 25 infrangeri, 99 goluri date si 82 primite

Jucatorii cu cele mai multe meciuri in cupele europene pentru Rapid
1. Marius Maldarasanu 28

2. Nicolae Stanciu 25

3. Constantin Nasturescu 20

4-5. Alexandru Neagu 19, Necula Raducanu 19

6. Adrian Iencsi 18

7. Robert Ilyes 16

8-9. Danut Perja 15,Ion Pop 15

10-13. Iordan Angelescu 14, Valentin Badoi 14, Nicolae Lupescu 14, Vasile Maftei 14

Jucatorii cu cele mai multe goluri marcate in cupele europene pentru Rapid:
1. Constantin Schumacher 7

2-4. Mugurel Buga 6, Alexandru Neagu 6, Daniel Niculae 6

5. Marius Maldarasanu 5

6-7. Daniel Pancu 4,Marius Sumudica 4

8-14. Iulian Chirita 3, Daniel Ene 3, Robert Nita 3, Marin Stelian 3, Fanel Sira 3, Ciprian, Vasilache 3, Ion Vladoiu 3

 

 

5.2   RUGBY

 

Rugby - simbolul gramezii solidare

“Printre cei 15 jucatori, o echipa de rugby trebuie sa aiba opt jucatori puternici si activi, doi usori si vicleni, patru solizi si rapizi si unul, la urma, model de nepasare si de sange rece.“ Jean Giraudoux            Jocul de rugby este socotit unul din sporturile cele mai barbatesti. Forta, risipa de energie, viteza, lupta sunt elemente care se evidentiaza in timpul unui meci, dubland spiritul de echipa, combativitatea, curajul si darzenia care se manifesta in comportarea pe teren a fiecarui jucator. O buna sanatate, o echilibrata dezvoltare fizica generala si o deosebita pregatire fizica se cer din partea celor care vor sa practice acest joc sportiv cu balonul oval.

            In Bucuresti, la momentul actual, se disting urmatoarele echipe:

5.2.1        SENIORI

v  GRIVITA

v  METROREX BUCURESTI

v  RC DINAMO

v  RC STEAUA

v  SPORTUL STUDENTESC

5.2.2        JUNIORI

v  RC GRIVITA

v  STEAUA

5.3    BASCHET 

Baschetul, sau cosurile cu surprize

“lnitiativa libera nu este decat o meditatie intre functiunea care defineste pe fiecare echipier ca «individ comun» si echipa. Daca initiativa individuala ar lua-o inaintea acestei organizari colective si ar tinde sa se afirme pentru ea insasi, "spiritul de echipa" ar fi pierdut. “ J.P.Sartre

            Unul dintre cele mai raspandite jocuri sportive in lume, baschetul, se caracterizeaza prin finetea, precizia si fantezia exercitiilor tehnice si tactice, prin talia inalta si calitatile fizice deosebite ale sportivilor, toate acestea implicate intr-o lupta sportiva care pretinde spirit de echipa si de sacrificiu, inteligenta si rezistenta nervoasa.

 

 

5.3.1       ASOCIATII DE BASCHET DIN BUCURESTI:

 

 

v  Asociatia Baschet Club Omnilogic  Bucuresti

v  Asociatia Baschet Club "SLAM"  Bucuresti

v  Asociatia Baschet Club STAR  Bucuresti  

v  Asociatia Basket Club Magic  Bucuresti

v  Asociatia Baschet Club STEAUA  Bucuresti 

v  Asociatia Clubul Sportiv Amicii Baschetului  Bucuresti 

v  Asociatia Clubul Sportiv Dan DACIAN

v  Asociatia Clubul Sportiv "ERBASU"  Bucuresti 

v  Asociatia Clubul Sportiv I.C.E.D.  Bucuresti 

v  Asociatia Clubul Sportiv Intersport  Bucuresti 

v  Asociatia Clubul Sportiv Pro baschet Group 2004  Bucuresti    

v  Asociatia Clubul Sportiv ROMPETROL  Bucuresti

v  Asociatia Mondo Baschet Club  Bucuresti

v  Asociatia Municipala de Baschet  Bucuresti  

v  Asociatia Sportiva Baschet Club 97  Bucuresti 

 

 

 

5.3.2        CLUBURI DE BASCHET DIN BUCURESTI

 

v  Clubul Sportiv al Colegiului National Spiru Haret  Bucuresti

v  Clubul Sportiv DINAMO  Bucuresti 

v  Clubul Sportiv Granitul Castor  Bucuresti

v  Clubul Sportiv "Olimpia"  Bucuresti 

v  Clubul Sportiv Progresul  Bucuresti

v  Clubul Sportiv Scolar Nr. 1 Pajura  Bucuresti   

v  Clubul Sportiv Scolar Nr.2  Bucuresti 

v  Clubul Sportiv Scolar Nr.3 "Steaua"  Bucuresti  

v  Clubul Sportiv Scolar Nr. 5  Bucuresti  

v  Clubul Sportiv Scolar Nr. 6  Bucuresti 

v  Clubul "Sportul Studentesc"  Bucuresti   

v  Clubul Sportiv "RAPID"  Bucuresti 

v  OLIMPIA  Bucuresti 

 

 

5.4   HANDBAL

 

Handbalul - aurul sportului romanesc

“Sportivul este chemat in fiecare clipa sa evalueze si sa compare, si aceasta cu o mare rapiditate, promptitudinea si decizia fiind totdeauna la baza fenomenului sportiv.”

Pierre de Coubertin

Handbalul este un joc sportiv de mare atractivitate si spectaculozitate, bazat pe viteza de deplasare si de executie a jucatorilor, carora le pretinde o inalta pregatire atletica, forta si rezistenta, gandire tactica si o perfecta armonizare in cadrul echipei.

Cluburi sportive cu sec?ii de handbal de performan?? din Bucure?ti:

 

 

v  Clubul Sportiv Rapid CFR Bucure?ti

 

Adresa: Calea Giule?ti nr. 18

Telefon: 021/220.28.52

Fax: 021/220.30.00

E-mail: mircearapid@yahoo.com

Categoria competi?ional?: Liga na?ional? feminin ?i junioare

Sala: "Rapid" 

 

v  Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucure?ti

 

Adresa: B-dul Ghencea nr. 35

Telefon: 021/413.60.07 – 160

Fax: 021/413.09.61

Categoria competi?ional?: Liga na?ional? masculin

Sala: "Lucian Grigorescu"

 

v  Clubul Sportiv Dinamo Baumit Bucure?ti

 

Adresa: ?os. ?tefan cel Mare nr. 7-9

Telefon: 021/210.12.18

Fax: 021/210.35.19

E-mail: dinamo@dgs.ro

Categoria competi?ional?: Liga na?ional? masculin ?i juniori

Sala: "Lucian Grigorescu"

 

v  Handbal Club Muntenia Bucure?ti

 

Adresa: Str. Lucre?iu P?tr??canu nr. 3

Telefon: 021/321.06.66; 321.06.60

Fax: 021/341.18.60

Categoria competi?ional?: Divizia A masculin, juniori ?i junioare

Sala: "Nichita Stanescu"

 

v  Clubul Sportiv ?colar Nr. 2 Bucure?ti

 

Adresa: B-dul Ferdinand nr. 128

Telefon: 021/252.25.08

Fax: 021/252.58.78

Categoria competi?ional?: Juniori ?i junioare

Sala: "Lucian Grigorescu" 

 

v  Clubul Sportiv ?colar Nr. 3 Steaua Bucure?ti

 

Adresa: B-dul Ghencea nr. 35

Telefon: 021/413.29.40

Fax: 021/413.29.40

Categoria competi?ional?: Juniori

Sala: "Lucian Grigorescu" 

 

v  Clubul Sportiv ?colar Nr. 4 Bucure?ti

 

Adresa: Str. Buchetului nr. 5

Telefon: 021/340.36.35; 021/340.12.29

Fax: 021/340.36.35

Categoria competi?ional?: Juniori ?i junioare

Sala: "Nichita Stanescu" 

 

v  Clubul Sportiv ?colar Nr. 5 Bucure?ti

 

Adresa: Calea Plevnei nr. 124

Telefon: 021/316.41.76

Fax: 021/316.41.74

Categoria competi?ional?: Junioare

Sala: "Lucian Grigorescu" 

 

v  Clubul Sportiv ?colar Nr. 6 Bucure?ti

 

Adresa: Str. Luica nr. 48

Telefon: 021/450.40.32

Fax: 021/450.40.32

Categoria competi?ional?: Junioare

Sala: "Lucian Grigorescu" 

 

v  Clubul Sportiv Antilopa Bucure?ti

 

Adresa: Str. Dude?ti Pantelimon nr. 44

Telefon: 021/255.33.90 – 251

Fax: 021/255.01.13

Categoria competi?ional?: Junioare

Sala: "Lucian Grigorescu" 

 

v  Clubul Sportiv Colegiul Tehnic Media Bucure?ti

 

Adresa: Str. Jiului nr. 163

Telefon: 021/667.55.85

Fax: 021/667.55.85

Categoria competi?ional?: Junioare

Sala: "Lucian Grigorescu"

 

v  Clubul Sportiv S'Print Bucure?ti

                                

Categoria competi?ional?: Junioare

 

 

v  Clubul Sportiv Pro Deaf Sport Bucure?ti

 

Adresa: Str. Prevederii, nr. 21, Bl. G15, sc. D, sector 3, Bucure?ti

Telefon: 0788.555.080; 0766.556.081

Categoria competi?ional?: Seniori

Sala: Sc. Gen. Nr. 80

 

v  A.S. Aversa Bucure?ti

 

Categoria competi?ional?: Seniori

 

v  ?coala General? Nr. 88 Bucure?ti

 

Categoria competi?ional?: Juniori ?i junioare

Sala: ?coala General? Nr. 88

 

v  Asocia?ia Clubul Sportiv Vega Bucure?ti

                                                  

Adresa: Bd. Dimitrie Pompei nr. 8

Telefon: 0722.657.851

Fax: 021/310.20.61

Categoria competi?ional?: Junioare

Sala: "Lucian Grigorescu" 

 

v  Clubul Sportiv ?colar Ilfov

 

Categoria competi?ional?: Junioare

 

6.      ORASE INFRATITE

 

Municipiul Bucuresti este infratit cu 9 orase din lume. Primul oras cu care s-a infratit Bucurestiul a fost un oras din Statele Unite ale Americii respectiv, Atlanta, urmand ca apoi lista sa continue cu orasele Budapesta (Ungaria), Amman (Iordania), Ankara (Turcia), Atena (Grecia), Chisinau (Republica Moldova), Hanovra (Germania), Nicosia (Cipru), Beijing (China).  

 

7.      TURISM

 

Reteaua unitatilor de cazare turistica cuprindea:

v  Total unitati de cazare:47;

v  Hoteluri:34;

v  Campinguri:1;

v  Pensiuni:12.

Obiectele cu specific local sunt ceramica, sticlaria, tesaturile si sculpturile in lemn. O alta experienta de neuitat ar fi vizitarea agitatului Talcioc de duminica dimineata, adica o piata de vechituri pe malul Dambovitei.

Restaurantele capitalei au prins din nou viata; fripturile de vita, pui sau porc stau la baza multor feluri de mancare tipice si sunt urmate de o gama foarte variata de specialitati de patiserie la desert. Pentru un mai bun apetit, vinurile romanesti si tuica, bautura nationala stau la dispozitie.

Preturile sunt rezonabile si atmosfera din baruri, restaurante si cluburi de noapte este primitoare, adeseori inveselita de ritmurile muzicii tiganesti.

 

 

8.      BIBLIOGRAFIE

 

v  Andrei Pippidi, Bucure?ti istorie ?i urbanism, Bucure?ti: ed. Do-minoR, 2002.

 

v  Ansamblul Sala Palatului, Bucure?ti: Editura Meridiane 1963.

 

v  Aurora Ilie?: Biserica M?n?stirii Col?ea, Bucure?ti 1969.

 

v  Corina Popa: M?n?stirea Plumbuita, Bucure?ti 1968.

 

v  Corina Popa ?i Dumitru N?stase: Biserica Fundenii Doamnei, Bucure?ti 1969.

 

v  Cornelia Pillat: Biserica Cre?ulescu, Bucure?ti 1969.

 

v  Cristian Moisescu: Biserica Curtea Veche, Bucure?ti 1967.

 

v  D. Alma?, I. Panait: Curtea Veche din Bucure?ti, Bucure?ti 1974.

 

v  Dan Berindei ?.a.: Bucure?ti. Ghid, Bucure?ti: Editura Meridiane 1963.

 

v  Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu: Bucure?ti. Ghid turistic, Bucure?ti: Editura Ed.     Sport-Turism. 1980.

 

v  Dana Harhoiu: Bucure?ti, un ora? între orient ?i occident (Bucarest, une ville entre orient et occident ), text ro./fr., ed. de Uniunea Arhitec?ilor din România, Bucure?ti: Ed. Simetria 1997.

 

v  Dimitrie Pappasoglu: Istoria fond?rii ora?ului Bucure?ti. Capitala Regatului Român - de la anul 1330 pân? la 1850, Bucure?ti Ed. Asocia?iei Române pentru Educa?ie Democratic?, 2000.

 

v  Direc?ia Central? de Statistic?, Direc?ia Or??eneasc? de Statistic? Bucure?ti (ed.): Anuarul statistic al ora?ului Bucure?ti, Bucure?ti 1959.          

 

v  Florentina Dumitrescu: Biserica Mihai Vod?, Bucure?ti 1969.

 

v  Florian Georgescu (ed.): Istoria ora?ului Bucure?ti, Bucure?ti: Muzeul de Istorie a ora?ului Bucure?ti (MIMB) 1965.

 

v  George D. Florescu: Din vechiul Bucure?ti. Biserici, cur?i boere?ti ?i hanuri dup? dou? planuri inedite dela sfâr?itul veacului al XVIII-lea , Bucure?ti 1935.

 

v  George Potra (ed.): Documente privitoare la istoria ora?ului Bucure?ti, vol. 1: 1594-1821, Bucure?ti 1961; vol. 2: 1821-1848, Bucure?ti 1975; vol. 3: 1634-1800 Bucure?ti 1982, Bucure?ti: Editura Academiei Republicii Socialiste România 1961-1982.

 

v  Ghidul traseelor de transport în comun-RATB-RATB-1995

 

v  Ghidul traseelor de transport în comun-ITB-ITB-1984

 

v  Grigore Ionescu: Bucure?ti: Ora?ul ?i monumentele sale, Bucure?ti 1956.

v  I. Panait: Hanul Manuc: cercet?ri arheologice, în: Buletinul Monumentelor Istorice (BMI) 2/1972, p. 3.

 

v  I. Panait: Curtea Domneasc? din Bucure?ti în secolul al XVI-lea, în: Buletinul Monumentelor Istorice (BMI) 2/1973, p. 3.

 

v  Nicolae Ghica-Bude?ti: Evolu?ia arhitecturii în Muntenia ?i Oltenia. I. Înrâuririle str?ine de la origine pâna la Neagoe Basarab, în: Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) XX (1927), fasc. 53-54, p. 121-158.

 

v  Nicolae Ghica-Bude?ti: Evolu?ia arhitecturii în Muntenia ?i Oltenia. II. Vechiul stil românesc din veacul al XVI-lea, în BCMI, XXIII (1930), fasc. 63-66.

 

v  Nicolae Ghica-Bude?ti: Evolu?ia arhitecturii în Muntenia ?i Oltenia. III. Veacul al XVII-Iea, în: BCMI XXV (1932), fasc. 71~74.

 

v  Nicolae Ghica-Bude?ti: Evolu?ia arhitecturii în Muntenia ?i Oltenia. IV. Noul stil din veacul al XVIII-lea, în: BCMI, XXIX (1936), fasc. 87-90.

 

v  Nicolae Iorga, Istoria Bucure?tilor, Bucure?ti 1939.

 

v  Sebastian Bonifaciu, Emanuel Valeriu: Bucure?tii de la A la Z, Ghid, Bucure?ti: Editura Meridiane 1969.

 

v  Silvia Colfescu: Bucure?ti. Ghid turistic, istoric, artistic, Bucure?ti : Editura Vremea 2001.

 

v  Vasile Boroneant: Ghidul muzeelor, Bucure?ti; Editura Cinor 1992.