Judetul Maramures

Judetul Maramures

CUPRINS:
1. Cadru natural
1.1 Asezare
1.2 Relief
1.3 Clima
1.4 Retea Hidrografica
1.5 Vegetatie si Fauna
2. Istoric
3. Economie
4. Populatie
5. Activitate Cultural Artistica
5.1 Casa memoriala ’’Vasile Alecsandri’’
5.2 Manastirea Sambata de Sus
5.3 Cea mai veche fantana de apa
5.4 Biserica ’’Sfantul Nicoara’’
5.5 Creatii artistice in lemn
5.6 Obiecte de cult
5.7 Tesaturi
5.8 Ceramica
5.9 Pictura pe lemn
5.10 Pictura pe sticla

CADRU NATURAL

Asezare: Judetul Maramures este asezat in nordul Romaniei. La nord se invecineaza cu Rusia, spre est se invecineaza cu judetul Suceava, in sud se afla judetul Bistrita - Nasaud, iar la vest, judetul Satu Mare.

Relief: Maramuresul prezinta un relief variat , adica din 6215 km patrati cat este suprafata judetului, 43% - apartin zonelor montane, 30% - sunt dealuri, podisuri si piemonturi, 27% - depresiuni cu lunci si terase.
Relieful inalt al judetului este alcatuit din muntii Rodnei, Maramures, Gutai si Tiblesului, iar principalele depresiuni sunt : Maramures, Lapus si Baia Mare.

Muntii Rodnei : asezati in S-E judetului, sunt limitati la nord de Valea Viesului si Pasul Prislop, la est de Valea Somesului, iar la vest - Muntii Tiblesului, pasul Setref si cele doua vai: Salauta si Valea Caselor spre nord. Varful Pietrosul Rodnei (2304m) atinge altitudinea maxima in intreg lantul Carpatilor Orientali. Aproape in totalitate sunt alcatuiti di sisturi cristaline, puternic modelate de indelungata actiune a factorilor subaerieni.
Zona alpina deosebit de pitireasca, masivitatea, altitudinea mare, flora si fauna diversa, accesibilitatea dinspre nord si sud fac din acestia, o zona mult indragita de turisti.

Muntii Maramuresului: situati in nord-estul judetului, limitati la vest si sud de depresiunea cu acelasi nume, au altitudini medii de 1600m - 1900m.sunt formati dintr-o zona cristalina medie, careia ii apartin varfurile Pop Ivan, Pietrosu, Cearcanu.

Muntii Gutai : fac parte din lantul vulcanic Oas - Gutai - Tibles - Caliman - Harghita. Se intind de la pasul Huta - 587m. pana la pasul Neteda - 1039m. Nota dominanta a reliefului este data de prezenta unor platouri intinse de lave si aglomerate vulcanice, avand o altitudine mai coborata in N-V si mai ridicata spre S-E. Varfuri : Frasin - 827m., Rotundu - 1240m., Magura Mare - 1262m., Plesca Mare - 1292m., Ignis - 1307m., culminad cu varful Gutai - 1443m.

Muntii Tiblesului : reprezinta continuarea Muntilor Gutai si fac parte din lantul vulcanic neogen, fiind construiti din roci sedimentare strabatute de roci subvulcanice care formeaza principalele varfuri : Tibles - 1839m., Hudin - 1611m., Varatec - 1349m.

Clima : Se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala, cu nuante moderate. Factorii care conditioneaza clima sunt : pozitia judetului, influenta sistemelor barice azoric, siberian, irlandez si mediteranian, dar si diversitatea formelor de relief.
Zona estica, adica unde se afla Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului se afla sub influenta maselor de aer subpolar. Partea vestica este dominata de un climat cu caracter continental moderat, unde se resimt influente oceanice. Temperatura maxima absoluta 39,4 grade C, iar minima absoluta - 38,0 grade C la Targu Lapus, in februarie 1963.
Numarul mediu al zilelor ploioase pe an atinge 140, iar al zilelor in care ninge 30. in ceea ce priveste precipitatiile se inregistreaza cresteri de la vest spre est. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in intervalul cald 61,3%, incepand din luna aprilie pana in septembrie. Iarna - 17%, primavara -22%, vara - 39%, toamna -22%. Cantitatea cea mai mare a precipitatiilor se inregistreaza in Muntii Rodnei si Maramuresului.
Avand in vedere curentii umezi care patrund dinspre Oceanul Atlantic,se evidentiaza valori ridicate ale umezelii relative.

Retea hidrografica: retea bogata cu o lungime de 3000 km. Si cu o densitate cuprinsa intre 0,5 si 0,9 km/km patrat. Densitatea este ridicata in zonele cu un relief mai mare si predomina alimentarea pluviala. In zonele mai joase cu depozite de versanti mai groase , ploile bogate contribuie la o fragmentare mai intensa a reliefului. In aceasta zona exista ape freatice din abundenta care asigura in permanenta alimentarea cu apa a raurilor mici.
Raurile judetului Mramures apartin la doua mari bazine hidrografice: Tisa si Somes. In bazinul Somesului, debitele record se formeaza in perioada topirii zapezilor asociate cu ploi.
Hidrografia judetului este completata de o serie de lacuri naturale si antropice. Inaltimile cele mai mari din Muntii Rodnei adapostesc lacuri glaciare : Iezerul, Bahaiescu. In apropiere de Baia Spirei se afla Lacul Albastru, de forma aproape circulara, cu un diametru de 60 - 70m. si o adancime de peste 5m.

Vegetatie si fauna : sunt caracterizate printr-o varietate de specii in functie de altitudine unele avand caracter endemic Muntilor Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentand o mare varietate in functie de altitudine: in zona alpina de: capra neagra, marmota, acvila de stanca, in jnepenis de cocosul de mesteacan, iar in padurile de conifere de ras, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele. In raurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alaturi de pastrav si lipan traieste cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrita.
Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate variarta este imbogatita de o serie de specii endemice, rare in Romania sau in Europa.
Reptilele sunt reprezentate pana in prezent prin 6 specii care sunt: soparla de camp, soparla de munte, naparca, sarpele lui Esculap, sarpe de casa, vipera, dintre care, doua specii sunt trecute in lista losie si. Dintre reptile cea mai frecventa si cea mai caracteristica golurilor de munte si fanetelor montane este soparla de munte.
Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati faunistice pentru Romania - cocosul de mesteacan, cocosul de munte, ierunca - cat si prin ornitofauna tipica din zona montana a fagetelor si padurilor de amestec de rasinoase, precum si a golurilor de munte. Langa cursurile de ape sunt instalate specii caracteristice ca : mierla de apa, fluierar de munte, codobatura de munte si codobatura alba. In fagete speciile caracteristice sunt : ciocanitoarea spate alb, muscar gulerat. In padurile de amestec apar si speciile specifice paduirilor de rasinoase ca : alunarul, pitigoiul de bradet.
In padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt : cocosul de munte, ciocanitoarea de munte, forfecuta, scatiu. Acvila de munte apare pe langa alte specii de pasari rapitoare care cuibaresc in padurile de limita, ca: sorecarul, uliul, uliul pasarar, vanturel rosu etc.

ISTORIC

In perioada interbelica resedinta judetului a fost orasul Sighet. Judetul avea in 1930 o populatie de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% romani, 20,9% evrei, 11,9% ucrainieni, 6,9% maghiari, 2% germani. Baia Mare a facut parte succesiv din comitatul Satmar si din judetul Satu-Mare.
Judetul cuprindea partea de nord a actualului judet Maramures. Se invecina la vest cu judetul Satu-Mare, la est cu judetele Radauti si Campulung, iar la sud cu judetele Nasaud si Somes, iar la nord cu Cehoslovacia si Polonia. Judetul avea astfel in componenta sa intregul teritoriu atribuit Romaniei din comitatul Maramures, al carui continuator a fost.
Inca din antichitate acest judet este cunoscut pentru expoatarile de minereuri. Baia Mare, resedinta administrativa a judetului, Baia Sprie, Cavnic si Baia Borsa s-au dezvoltat avand la baza mineritului. In 1884, la Firiza, langa Baia Mare, s-a inceput prelucrarea plumbului, iar in 1920, prelucrarea zincului la Fabrica Phonix. Zona judetului Maramures pastreaza multe din vechile traditii romanesti cum ar fi folosirea lemnului in constructii cat si costumele traditionale purtate in zilele de sarbatoare.

ECONOMIE

Industria
Principalele ramuri industriale care concura la cifra de afaceri sunt:
· industria extractiva
- industria produselor primare (productia de medicamente)
· industria prelucratoare
din care:
· metalurgia
· industria alimentara si bauturi
· prelucrarea lemnului si industria mobilei
· energie electrica, termica, gaze si apa calda

Agricultura
- Productia pomicola (mere, prune, pere)
- Productia animaliera (porcine, bovine)
- Productia vegetala (porumb, grau, ovaz, secara, orz, orzoaica, cartofi de toamna)
Investitiile-constructiile
Distributia investitiilor in principal in domeniile:
· industriei extractive
· industriei prelucratoare
· energiei electrice si termice
· Productia de constructii se realizeaza in cea mai mare parte in constructiile ingineresti.
Comertul exterior
Principalele produse exportate:
· textile si articole din textile
· produse din lemn, inclusiv mobilier
· metale comune si articole din metal
· mijloace si materiale de transport
· marfuri si produse diverse

Principalele produse importate:
· textile si articole din textile
· masini, aparate si echipamente electrice
· metale comune si articole din acestea
· materiale plastice, cauciuc si articole din acestea
· altele
Servicii
· activitati ale agentiilor de turism si asistenta turistica, agroturism
· servicii profesionale (radio, televiziune prin cablu, produse software, s.a.)
· transporturi interne si internationale de marfuri si persoane
· hoteluri, restaurante
· coafura si alte activitati de infrumusetare
· activitati recreative, culturale, sportive
Industria constructoare de masini
· capacitati de productie pentru masini si utilaje miniere, pentru zdrobirea si flotarea minereurilor neferoase, reductoare planetare, masini unelte, echipamente complexe pentru industria carbunelui, mori, sisteme pentru purificarea apelor, piese de schimb pentru masini si autovehicule.
· cooperare in vederea gasirii de noi piete, importuri complementare
Prelucrarea lemnului si industria mobilei
· cherestea de rasinoase si foioase, fabricarea ferestrelor, usilor, etc.
· mobila de inalta calitate pentru camere de zi, sufragerii, dormitoare, scaune, mic mobilier
· lacuri si vopsele, masini pentru prelucrarea lemnului, adezivi, produse speciale pentru finisaj
Industria alimentara
· sucuri naturale de fructe (mar)
· gemuri, dulceturi naturale
· produse prelucrate din lapte, carne
· produse de panificatie
Industria pielariei
· capacitati de productie piei Napa si articole de imbracaminte din piele, incaltaminte si marochinarie in sistem lohn
Textile si imbracaminte
· tesaturi din bumbac si mixte, albe, colorate, imprimate, garnituri de pat, fete de masa, servetele.
· confectii imbracaminte, tricotaje, inclusiv colaborare in sistem lohn
Industria ceramica si de sticlarie
· produse decorative din faianta glazurata, diverse obiecte, pahare din semicristal in rosu, verde, albastru.

ACTIVITATE CULTURAL ARTISTICA
Maramuresul este un stravechi teritoriu romanesc cu dovezi arheologice importante referitoare la continuitatea de viata si cultura inca din epoca comunei primitive, la asezarile dacice, la asezarile romanesti de la inceputul evului mediu. Cel care viziteaza meleagurilor maramuresene este cucerit, de la bun inceput, de aspectele deosebit de originale ale variatelor domenii de civilizatie si cultura populara. Portile monumentale, precum si alte piese din lemn care prin decorul lor sunt adevarate opere de arta populara, pot fi intalnite de asemenea intr-un mare numar de localitati. Portul popular, cu elementele specifice traditionale, se mentine in uz si in zilele de lucru. Cergile, scoartele, covoarele, stergarele, sunt intalnite ca piese componente ale interiorului taranesc actual. Mastile pot fi vazute in desfasurarea diferitelor obiceiuri. Obiceiuri agrare de straveche traditie, cum este sarbatoarea agrara denumita tanjau de la Hoteni pot fi cunoscute si intelese in cadrul desfasurarii lor in viata obisnuita.
Semnificativ pentru a intelege esenta procesului de evolutie a creatiei populare pe plaiurile maramuresene in etapa actuala este numarul mare de creatori populari pe care-i intilnim si azi in plina activitate facand o mare varietate de produse mestesugaresti in maniera traditionala specific maramureseana.
Intreaga regiune a Maramuresului este un "muzeu deschis", cunoscuta pentru stilul de viata neschimbat si pentru satele si bisericile din lemn bine pastrate. Oamenii din Maramures, morosenii, sunt foarte ospitalieri, intotdeauna gata sa-si primeasca vizitatorii in casele lor, sa ofere un pahar de horina, bautura locala distilata, facuta din prune sau mere. Acest fapt face din Maramures un loc "usor" si interesant de vizitat, pe langa faptul ca oamenii si-au pastrat traditiile purtand costumul popular, tesandu-si textile, sculptand obiecte din lemn. Satul traditional a fost in totalitate construit din lemn, toate casele, surele, soproanele, gardurile, portile si bisericile cu acoperisuri din sindrila.

Casa memoriala ’’Vasile Alecsandri’’
Casa construita dupa propriile planuri ale bardului Alecsandri se gaseste la 4 km de soseaua Roman-Iasi si Roman-Suceava. Alecsandri a locuit si creat intreaga viata la Mircesti, iar la trecerea in nefiinta, bunurile sunt donate Academiei Romane, care devine custode al intregului patrimoniu. In 1914 casa este accesibila vizitatorilor.
Desi neatestata ca atare, muzeul este prima casa memoriala literara din tara. Statutul de institutie muzeala este dobandit abia in 1955, iar in timp expozitia a fost reorganizata si restaurata in mai multe randuri. Conacul in sine este o constructie care aminteste de modestia si bunul simt a lui Alecsandri. Importante raman ideile care s-au nascut intre peretii unei case si nu opulenta ei.

Manastirea Sambata de Sus
Manastirea Brancoveanu sau Manastirea "Sambata" a devenit nucleu in jurul caruia s-a dezvoltat uimitor complexul Sambata de Sus. Inicinta manastirii a fost rezidita din temelie (1985-2005) de catre mitropolitul Antonie Plamadeala - cel de-al treilea ctitor al lacasului. Linistea si privelistile salbatice vor fi pastrate cu orice efort, cel putin in jurul manastirii. Cladirile actuale ale manastirii cu toate dantelariile si picturi restaurate sunt datorate celui de-al treilea ctitor - mitropolitului Antonie Plamadeala, care a trebuit sa gaseasca un pretext pentru obtinerea aprobarii de la vechiul regim. In 1985 la implinirea a 200 de ani de la distrugerea manastrii de catre imperiul habsburgic, se aloca fonduri pentru constructia unor cladiri care sa adaposteasca obiecte de patrimoniu din Tara Fagarasului si Brasov.

Cea mai veche moara de apa
Norocul morii se trage din puterea uimitoarea de a rezista vremii. Anul gravat pe unelte este 1873, de atunci moara asigurand din dinastie in dinastie, faina, malai si urluiala pentru toata lumea din jurul satului Ohaba. Localitatea se intinde linistita la sud de Fagaras, parasita de feciorii plecati la munci in strainataturi. Ai vreme sa stai cu tine insuti, sa te uiti ceasuri intregi la curgerea apei care pune in miscare tot mecanismul morii din Ohaba. Zgomotul produs de caderea de apa este asemuit unei cascade sau rafalelor de ploaie, dar are efect benefic asupra starii de spirit. Un mic muzeu, moara isi are morarul ei fidel care lucreaza 8 ore pe zi ca la carte. Macina grau sau porumb pentru pensionari si cei care consuma faina "neagra", adica cu tarate. De altfel faina facuta la moara cu apa isi pastreaza mai multe din calitati decat cea fabricata pe cale "industriala" si asta deoarece in procesul macinarii nu se incalzeste, rezistand mult mai mult timp. Inainte vreme moara lucra non-stop, lucrand la cele doua instalatii pe care le are. Astazi se odihneste mai mult si isi dezvaluie calatorilor din secretele sale. Cel mai mare ar fi ca are cremene frantuzesc, adus prin cai nestiute astazi tocmai de la Lyon. Este cea mai rezistenta piatra. Desi e cremene de Lyon, daca este folosit intens timp de o luna-doua, se mai toceste. Astfel pietroiaele se ridica cu un dispozitiv si le sunt restabilite cu ciocane speciale santuletele. Lemnaraia morii la fel necesita grija speciala, fara de care s-ar ruina totul. Forta raului este cea care asigura randamentul morii. Vara, avand debit mai mic, moara da mai putina faina.

Biserica ’’Sfantul Nicoara’’
Anul constructiei: 1760
Locatia: Budesti este situat pe valea Cosaului, la 25 km sud de Sighetu Marmatiei. Biserica are o forma dreptunghica, cu un acoperis unitar pe intreaga cladire, care are doua randuri de stresini. Pronaosul a fost largit in timpul secolului al XIX-lea. Inseamna ca turla nu se afla la capatul vestic, ci mai spre centrul claridii. "Sf. Nicoara" din Budesti Susani a fost construita pe terenul celei dinainte. Toate trei au fost pictate in jurul anului 1550 de catre un artist original probabil din Moldova. Aici se mai gasesc numeroase icoane pictate pe sticla, facute in centre de pictura transilvanene. Pictura originala a fost aplicata pe bucati textile, acoperite cu un strat de var preparat. Picturile secolului al XIX-lea au fost aplicate pe stratul de var care a fost pus direct pe bustenii din lemn, iar scenele nu sunt asezate intr-o secventa specifica. Picturile originale au inscriptii in slavona, iar cele noi au inscriptii in romana, cu alfabet chirilice.
Pe registrul intai al peretelui sudic sunt pictate scene precum: ‘’Cina cea de Taina’’, cu o tabla creata in traditia elena, ‘’Ruga de pe Muntele Maslinilor’’, ‘’Tagaduirea lui Petru’’. Pe registrul al doilea, se afla ‘’Coroana de spini’’, ‘’Biciuirea’’, ‘’Drumul Crucii’’ si’’ Executia lui Iuda’’. Celelalte scene nu mai sunt clare. Scena superioara a catapetesmei este ‘’Rastignirea pe Cruce’’.
Creatii Artistice in lemn: Este cunoscut faptul ca lemnul constituie una din cele mai vechi materii prime prelucrate de om, aceasta datorandu-se usurintei obtinerii sale, a posibilitatilor lesnicioase de prelucrare, chiar cu mijloace rudimentare. Nu exista categorie de obiecte uzuale la care lemnul sa nu fie folosit ca materie prima. Din aceste categorii amintim fantana, primordiala pentru existenta omului pe pamant.
"Gardurile", "parlazele", "podetele" sunt prezente in satele noastre in jurul gospodariilor taranesti si dau un farmec aparte mediului din jurul acesteia. "Mobilierul", o categorie foarte importanta de produse artistice in lemn este reprezentat prin: "lavite", "scaune", "dulapuri", "leagane", "lazi", "mese", "paretare", "dulapuri-coltare", "cuiere pentru ulcioare", "blidare" si "lingurare".
Obiectele de cult: Maramuresul este regiunea care a pastrat, de zeci de generatii, unele dintre cele mai frumoase obiceiuri legate de munca, de ciclurile vietii, sarbatori. Din lemn sunt executate artistic si majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor sarbatori: plosca nasilor pentru nunta, prescurnicere sau pecetare, adevarate sculpturi in miniatura, utilizate la imprimarea pe paine speciala pentru biserica si cuminecatura.
De asemenea, se cioplesc cruci cu o simbolistica speciala dar, incadrate perfect stilului arhitecturii traditionale. Crucile de morminte au ca ornamente, pe langa crestaturi in forma de dinte de lup, si celebrele franghii dispuse pe bratele crucii. Grija de a asigura un monument funerar conform cu respectul si dragostea pentru cei disparuti a dus la specializarea unor mesteri in executarea unor adevarate opere de arta.
Tesaturile: in Maramures tesutul are o larga dezvoltare de o deosebita importanta in cadrul economic al gospodariei. Exista sate specializate in tesutul covoarelor sau al cergilor. Cergile: sunt tesaturi groase de lana, in special pentru acoperirea patului, dar si un element decorativ in interiorul casei, unde se remarca rafinamentul compozitiei care creeaza un fond valoros dezvoltarii decorative. Manifestarile artei noastre populare se vadeste si la covoare o mare varietate in ornamentatie si cromatica, pastrand elementele unui stil artistic unitar. In domeniul acesta de creatie amintim si fetele de masa, cearsafurile, stergarele de ruda si desagii.
Ceramica: Traditia ceramicii este nu doar veche, ci si neintrerupta din vremea dacilor si pana in zilele noastre. Atat din punct de vedere al tehnicilor si sistemelor de ornamentare, cat si al formelor. Exista astazi ceramica rosie nesmaltuita, cu unele elemente de ornamentatie arhaica, pastrate inca de la ceramica neagra, ceramica smaltuita ornamentata cu cornul, ceramica ornamentata cu cornul si pensula, ceramica zgrafitata, ceramica decorata cu pensula.

Ceramica de la Valea Izei: A aparut la inceputul sec. al XIX-lea si face legatura intre Tara Oasului si nordul Bucovinei. Utilizarea desenului zgrafitat, al fondului alb si a culorilor verde smarald, galben crom si lamaie, a negrului, apropie aceasta ceramica foarte mult de tipul de ceramica bizantina venita prin Moldova, dar si de cel al ceramicii slovace venita din vest prin rutenii stabiliti in Maramures.
Pictura pe lemn: Iconografia maramuresana are o indelungata si bogata traditie, fiind apreciate in mod deosebit icoanele pe lemn. Incadrate unor canoane existente in iconografia romaneasca, in speta bizantina, vadesc totusi un stil deosebit, o tratare mai umana, mai realista a personajelor.

Pictura pe sticla: in Maramures s-au executat primele icoane pe sticla la mijlocul secolului XVIII. Aceasta tehnica este dezvoltata in stransa legatura cu aparitia atelierelor de turnare a sticlei. Creatorii acestor icoane pe sticla sunt tarani romani care, cu un bagaj minim de cunostinte au reusit sa dea viata unor opere de o valoare artistica deosebita, expusa astazi in toate marile muzee ale tarii si in colectii particulare din Romania si din strainatate.

Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse:

1. Retegan, Ioan, Bandula, Octavian, Grigorescu, Mihai, Husian, Mihai, Nadisan, Ioan ’’ Judetul Maramures", Editure Sport-Turism, Bucuresti, 1980, pag. 11 - 40, pag. 57 - 62, pag. 258 - 280.
2. Bandula, O., "Pe plaiurile maramuresene", Bucuresti, Editura Stadion, 1971, pag. 55 - 72.
3. Banateanu, T., ’’arta populara din nordul Transilvaniei’’, Baia Mare, Casa creatiei populare a judetului Maramures, 1969, pag. 25 - 41, pag. 60 - 65.
4. Dermer, I., Marin, I., ’’Maramuresul romanesc. Studiul de geografie’’, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, pag. 10-15, pag. 22-31.