Judetul Bacau

CUPRINS:
1.Cadru Natural
1.1Asezare
1.2Populatie
1.3Administratie
.4Relief
2.Istorie
3.Economie
3.1Resurse naturale
3.2Industrie
3.3Agricultura
3.4Transporturi
4.Educatie
.Cultura si Arta
5.1Biblioteca Judeteana
5.2Casa memoriala ‘’George Bacovia’’
5.3Teatrul de animatie
5.4Filarmonica Mihail Jora
5.5Complexul Muzeal ‘’Iulian Antonescu’’
5.6Casa memoriala ‘’Ion Borcea’’
5.7Observatorul Astronomic
6.Atractii Turistice
6.1Slanic Moldova
6.2Targu Ocna
6.3Buhusi
6.4Darmanesti
6.5Onesti
6.6Biserica de la Borzesti
6.7Biserica Precista
6.8Manastirea Runc
6.9Biserica sf. Ioan
6.10Biserica sf. Varvara
6.11Manastirea Raducanu
6.12Rezervatie Naturala ‘’ Padurea de Pini’’
6.13Cimitirul Evreiesc
6.14Izvoare de apa minerala
6.15Palatul Ghica
6.16Hanul de la Gura Orbicului
6.17Curtea Domneasca de la Bacau
6.18Biserica Curtii Domnesti de la Bacau
7. Bibliografie

CADRU NATURAL
Asezare judetul Bacau este unul dintre cele 41 de judete ale Romaniei. Este situat in estul tarii si se intinde pe o suprafata de 6606 km2. Este traversat de trei cursuri de rauri importante : Siret, Bistrita, Trotus. Este situat intre paralela 45 latitudine nordica, si la est de Carpatii Orientali. Este strabatut de drumurile europene E85 si E57, artere de circulatie europene si nationale ce fac legatura cu Bucurestiul, cu nordul tarii, precum si cu Transilvania.Pe cale feroviara legaturile nationale si internationale se realizeaza prin reteaua CFR.
Pe cale aeriana, Bacaul dispune de un aeroport international a carui aerogara destinata transportul de marfa si persoane, asigura curse regulate catre diferite destinatii nationale si europene.

Populatie: peste 180 000 locuitori. Densitatea medie a populatiei in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din populatia judetului.
Din punct de vedere administrativ, judetul cuprinde 3 municipii: Bacau, Onesti, Moinesti , 5 orase: Buhusi, Comanesti, Darmanesti , Targu Ocna, Slanic-Moldova si un numar de 79 de comune. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta.
Relief variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret.

ISTORIE
Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti . Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc.
Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei.
Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind mentionat in Documentul lui Iuga Voda. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe ipoteze. In arhivele vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si in alte documente latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Marele istoric Nicolae Iorga, este de parere ca denumirea orasului Bacau deriva de la straslavul Bac = Zimbru, bour, taur, ceea ce denota ca pe aceste meleaguri au fost intinse paduri in care traiau turme de zimbri.

ECONOMIE
Judetul Bacau este bogat in resurse naturale cum ar fi: petrol - Moinesti, Comanesti, Zemes, Darmanesti, Oituz; carbune - Comanesti; sare - Tg. Ocna si materiale de constructie.
Din punct de vedere al dezvoltarii pe plan industrial, judetul Bacau, ocupa al cincilea loc intre judetele tarii, realizand 4% din productia totala a Romaniei. Deasemenea ocupa un loc important in producerea cauciucului sintetic, acidului sulfuric, sodei caustice, produselor petroliere etc. Dupa declinul inregistrat in toate domeniile in anul 1990, incepand cu anul 1993 productia industriala a inceput sa fie stabila urmata de o continua dezvoltare. Industria petrolului este una din ramurile cele mai importante ale industriei judetului Bacau prin cele doua rafinarii importante de la Onesti si Darmanesti.
Agricultura judetului Bacau dispune de o suprafata de 320.597 ha
Padurile , care ocupa o suprafata de 267.000 ha, reprezinta una din bogatiile cele mai mari ale judetului.
Reteaua de transport cuprinde cai ferate, artere rutiere si aeriene. Lungimea totala a retelei de cale ferata este de 226 km ( 191km electrificata), cu o buna repartitie geografica. Reteaua de artere rutiere are o lungime de 2.301 km. Traficul aerian este asigurat prin Aeroportul Bacau.

EDUCATIE
Universitatea Bacau s-a dezvoltat continuu in cei peste 40 de ani de existenta, fiind in prezent una din institutiile de invatamant superior respectate in peisajul universitar romanesc prin dimensiunile ei, profesionalismul angajatilor ei, prin paleta larga de oportunitati care le ofera tinerilor ce vor sa se specializeze intr-un anumit domeniu.

Universitatea ,,George Bacovia" infiintata in 1992 reprezinta in prezent un reper pentru invatamantul superior din regiune.

Colegiul National "Gheorghe Vranceanu’’ infiintat in 1961 s-a afirmat ca una din cele mai prestigioase institutii de invatamant atat la nivel local cat si national.

Colegiul National "Vasile Alecsandri" un profil inalt in peisajul invatamantului bacauan, se recomanda prin traditie si performante.

Colegiul Economic"Ion Ghica" este sigurul liceu cu traditie economica din judet si chiar din zona.

CULTURA si ARTA
Renumele Bacaului se confirma, pe plan cultural, atat prin personalitatile pe care le-a dat in diferite domenii, cat si prin proiectele culturale pe care le-a sustinut de-a lungul anilor. Cadrul cultural al municipiului Bacau cuprinde toate institutiile necesare dezvoltarii corespunzatoare acestei laturi umane.

Biblioteca Judeteana
In 1893 iunie 27 Societatea Cultura infiinteaza, prima biblioteca publica din Bacau,cu aproximativ 2000 de volume obtinute prin donatii. Bibliotecii i s-a atribuit numele de Biblioteca Judeteana "Costache Sturdza". In prezent, aproxiamtiv 500.000 de volume constituie fondul bibliotecii.

CASA MEMORIALA GEORGE BACOVIA
Casa memoriala George Bacovia este punctul de inceput al oricarui itinerar cultural bacauan. In imediata vecinatate a monumentalei statui a lui Stefan cel Mare, actualmente strada George Bacovia, la nr. 13, batrana casa isi imbraca ferestrele in reflexele calde ale trandafirilor. Poet simbolist, redescoperit de exegeti in multiple ipostaze stilistice, de bibliografi ca pretios subiect de studiu, ca si de simplii iubitori de poezie, George Bacovia - desi disparut dintre noi de aproape o jumatate de secol, face parte din viata noastra.

Teatrul Municipal Bacovia - Teatrul de animatie
In 1848, bacauanii isi trimit reprezentantii de pe scena lumii pe scena teatrului. In ziua de 20 ianuarie are loc prima reprezentatie teatrala in interpretarea unui grup de tineri bacauani. Acesta traditie este confirmata in prezent prin calitatea actului scenic.
Filarmonica Mihail Jora
Filarmonica "Mihail Jora" din Bacau a luat fiinta acum patru decenii. Exprimata prin concerte simfonice saptamanal, concerte camerale, recitaluri instrumentale, concerte vocal-simfonice, concerte educative pentru elevi si studenti. Acestora li se adauga concerte extraordinare, in care sunt invitati interpreti romani si straini de notorietate internationala. Sub conducerea artistica a dirijorului Ovidiu Balan, Filarmonica "Mihail Jora" a efectuat in repetate randuri turnee in Germania, Italia, Olanda, Rusia, Luxemburg, Grecia, Franta, Spania etc. In prezent, orchestra Filarmonicii "Mihail Jora" din Bacau poate fi comparata in plan axiologic cu cele mai valoroase orchestre din Romania.
Complexul Muzeal "Iulian Antonescu"

Complexul Muzeal `Iulian Antonescu` Bacau este o institutie de cultura, avand drept profil de activitate cercetarea, achizitionarea, tezaurizarea, conservarea, restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural de istorie, arta, etnografie ale poporului roman si cu deosebire a zonei central-vestice a Moldovei si a judetului Bacau.

Complexul Muzeal de Stiintele Naturii "Ion Borcea"
Prin Decizia nr.284 din 15 mai 1969 se infiinteaza Muzeul Judetean de Stiinte ale Naturii cu sediul in municipiul Bacau, prin scindare din cadrul Muzeului Judetean Bacau. Incepand cu data de 07 iunie 1993 se schimba denumirea Muzeului de Stiintele Naturii in Complexul Muzeal de Stiintele Naturii "Ion Borcea" , dupa numele savantului naturalist nascut la Buhoci (langa Bacau) si avandusi caminul, devenind astazi casa memoriala, la Racova. Odata cu cresterea zestrei patrimoniale, formarea cadrelor de specialisti si atragerea unor colaboratori de prestigiu, din cele mai diverse sfere ale cercetarii stiintifice predominant biologice sau diversificat sectiile muzeului.
Era omului atragea atentia in legatura cu impactul civilizatiei asupra ecosistemelor, Stiinta si conditia umana punand in discutie conditia umana si calitatea vietii, Ecologia si protectia ecosistemelor (10 editii). Volumele acestea, sectiile infiintate si dezvoltate in raport cu noile achizitii stiintifice au marcat de asemenea evolutia muzeului pana la stadiul de complex muzeal.

Casa memoriala "Ion Borcea" de la Racova
Casa memoriala "Ion Borcea" este situata in comuna Racova, judetul Bacau. Savantul Ion Borcea (1879-1937) si-a dedicat viata cunoasterii ecosistemelor marine, fiind de asemeni, fondatorul oceanografiei romanesti si a Statiunii de Cercetari Maritime de la Agigea.
Expozitia de la casa memoriala prezinta aspecte ale vietii si activitatii sale, expozitii si piese autentice de mobilier.
Imobilul de Racova, a fost donat de Eufrosina Borcea, sora savantului Ion Borcea, Comitetului Judetean pentru Cultura si Arta Bacau.

OBSERVATORUL ASTRONOMIC
Infiintat la 30 noiembrie 1976, observatorul astronomic este sectie a Muzeului Judetean de Stiintele Naturii si ofera un prim pas spre deslusirea misterelor universului. Plasat in spatiul turnului de apa din strada Trotus, observatorul pune la dispozitia celor interesati expozitia de baza, a telescopul, lunete, un cronograf si un astrograf.

ATRACTII TURISTICE
SLANIC MOLDOVA Supranumita si "Perla Moldovei", statiunea Slanic Moldova este amplasata la o altitudine de 530 m pe versantul estic al Carpatilor Rasariteni, intr-o depresiune strabatuta de Paraul Slanic.
Are un climat de tranzitie, intre climatul dealului si cel subalpin, cu veri racoroase si ierni blande, cu o temperatura medie anuala de 7,4 grade Celsius. aerul este bogat in ioni negativi si aerosoli rasinosi.
Celebra statiune balneoclimaterica beneficiaza de variata bogatie a celor peste 20 de izvoare de ape minerale carbogazoase dar si de microclimatul de salina (Salina Targu Ocna). Pentru cura interna cu apa minerala se recomanda izvoarele nr.l, nr.8 si 8 bis (aflate in acelasi pavilion) si izvoarele nr. 1 bis, nr.3 si nr. 10 (aflate intr-un alt pavilion). Aici exista instalatii pentru bai calde in cada cu apa minerala, instalatii pentru terapie respiratorie (aerosoli si inhalatii), electroterapie si hidroterapie, bazine pentru kinetoterapie, mofete, instalatii pentru tratamentul anumitor boli vasculare periferice, si pentru gimnastica medicala. Pacientii pot ajunge cu autocarul la Targu Ocna (18 km), unde exista un sanatoriu balnear subteran, cu un microclimat de salina. Statie de imbuteliere a apei minerale. Statiunea dispune de numeroase hoteluri si vile, de un complex sanatorial, etc. Varriate locuri de recreare sunt oferite celor aflati in statiune (sali de spectacole, sali de jocuri, terenuri de sport, popicarie, discoteca etc.).

TARGU OCNA Targu Ocna este un oras din judetul Bacau, Moldova, Romania. Are o populatie de 13.598 locuitori. Aflata la confluenta raurilor Trotus si Slanic, la 14 km de municipiul Onesti.
Zona deosebit de pitoreasca, aflata la contactul dintre Carpati si Subcarpati, statiunea montana va ofera un mediu deosebit de bun pentru tratamentul balnear si balneoclimateric, punand la dispozitia turistilor izvoare cu apa minerala tamaduitoare si climat de salina deosebit de favorabil tratarii afectiunilor asmatice si sali de tratament in mina Salina. Statiunea este renumita datorita minelor de sare exploatate inca din Evul Mediu, intr-una din ele a fost amenajat, la o adancime de 130 m, un sanatoriu balnear, cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii procentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de pentru tratament in microclimat de salina.

BUHUSI este un oras din judetul Bacau, Moldova, Romania. Are o populatie de 18.980 locuitori. Numele localitatii deriva din numele familiei boieresti Buhus care stapanea aceste locuri in jurul anului 1800.

DARMANESTI este asezat in partea de vest a judetului Bacau, in depresiunea intramontana Comanesti-Darmanesti, din grupa centrala a Carpatilor Orientali pe vaile Trotusului si Uzului, cuprinzand si zona de confluenta a celor doua rauri. Din aceasta zona se deschide si un traseu rutier transcarpatic prin pasul Uzului, care unea si in trecut valea Trotusului cu valea superioara a Oltului.

ONESTI este un oras din judetul Bacau, Moldova. Orasul are o populatie de 51.681 locuitori. Localitatea Onesti a fost fondata pe 14 decembrie 1458. In 1965 numele orasului este schimbat la Gheorge Gheorghiu-Dej, iar in 1990, dupa revolutia anticomunista, este schimbat inapoi la Onesti. Onestiul este situat in Depresiunea Tazlau-Casin, la o altitudine de 175 m. Pozitia geografica este 46°13'N (latitudine) si 26°47'E (longitudine). Oameni celebri din Onesti: Nadia Comaneci.
Biserica de la Borzesti are ferestre mari la pronaos, realizate in stil gotic, doua bolti realizate pe sistemul de arcuri si pandative ce caracterizeaza stilul moldovenesc, dar nu are turla.

Biserica Precista Inaltata in memoria Mariei de Mangop, de Alexandrel Voda si ruinele curtii Domnesti sunt o mãrturie a epocii lui Stefan cel Mare. Monument istoric medieval, a fost construita intre 1490-1491 la initiativa fiului lui Stefan cel Mare - Alexandru (Alexandrel Voievod). Ruinele au fost amenajate muzeistic in 1973 si sunt o dovada vie a maiestriei constructorilor moldoveni ai secolului al XV-lea. Biserica Precista a fost zidita la 1491 de Alexandru, fiul si asociatul la domnie al lui Stefan cel Mare. Biserica, din caramida aparenta, este tipica pentru seria ctitorilor domnesti din acea epoca. Lacasul a fost reparat de domnitorul Vasile Lupu (1641), care o si inchina la ctitoria sa de la Iasi, manastirea Trei Ierarhi. In aceeasi incinta se pastreaza si ruinele palatului domnesc in care a locuit amintitul Alexandru-Voda. La decorarea acestui lacas nu a mai fost folosita teracota smaltuita, element comun tuturor bisericilor datand de pe vremea lui Stefan cel Mare. Face parte, alaturi de Curtea Domneasca si Turnul-locuinta, din Complexul Medieval. Pictura refacuta in anul 1854. Biserica a fost restaurata in anii 1912, 1919, 1925, 1973 si 1989. Azi se pastreaza o lespede funerara din 1496 cu decoratii.

Manastirea Runc Biserica veche, ridicata in timpul domniei lui Stefan cel Mare, a fost daramata si, in locul ei, boierul lonascu Isacescu a zidit in 1760 un nou lacas in stil moldovenesc care se pastreaza si astazi. A suferit, in perioada 1980-1990, numeroase restaurari, fiind si pictata in acelasi timp.

Biserica sf. Ioan A fost inaltata intre 1802 si 1812, de catre loan Mocanu si preotul loan Moisa. Pictura sa interioara reprezinta stilul bizantin si a fost realizata in doua etape, 1922-1931 si 1969-1970. in primele decenii ale sec. XIX, cand inca nu aparusera scolile publice, preotii acestei biserici ii invatau pe copiii de targoveti sa scrie si sa citeasca.

Biserica sf. Varvara ctitorie a celor ce muncesc in mina, sapata in sare la adincimea de 240m, te cheama sa treci prin inaltele porti bisericesti de la intuneric spre lumina credintei. Aplicele, marele candelabru, chinoavale si alte obiecte de cult sunt taiate din sarea muntelui. Dreapta, cu volute elegante, cu sclipiri de aur stins, te primeste catapeteasma.
In sanatoriul amenajat la 130 m adancime, in salina, se trateaza cu maxima eficienta boli asmatiforme, maladii provocate de poluare, sindromul de suprasolicitare, nevroze. In cadrul sanatoriului subteran se face tratament antireumatic. Conditiile de tratament sunt deosebite, pacientii beneficiind de asistenta medicala, de baza materiala pentru desfasurarea de activitati sportive.

Manastirea Raducanu construita de catre Radu Racovita (1664), detine sculptura si pictura de mare valoare artistica. Aici se afla mormantul lui Costache Negri (1812-1876), mare carturar si revolutionar patriot.
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastire ridicata in anul 1664 de marele logofat Nicolae Buhus. A fost refacuta si impodobita in 1762 de marele logofat Radu Raducanu Racovita. Este realizata in stilul barocului tarziu moldovenesc. Pictura si sculptura catapeteasmei sunt de mare valoare. In incinta manastirii se afla mormantul lui Costache Negri.

Rezervatie Naturala ’’ Padurea de Pini’’ Pe versantul de S.E. al Dealului Osoiu, chiar deasupra orasului Moinesti, a partii lui centrale, se gaseste o frumoasa padure de pini negru care reprezinta o plantatie facuta de Societatea petroliera "Steaua Romana" in anul 1930, pentru a stabiliza alunecarile de teren din zona si unde astazi se gaseste o frumoasa zona de agrement a orasului, complexul turistic "PADUREA DE PINI", cu restaurant, bar, crama si cu spatii de cazare pentru turisti (vile si casute).
Pe versantii de Sud si SV ai Dealului Osoiu sunt plantatii mai tinere de pini care s-au facut dupa 1950 si care dau un aspect placut zonei orientate spre "Schela Moinesti", fata de versantii dinspre NE si N ai Dealului Osoiu, unde s-au facut in secolele trecute despaduriri.

Cimitirul Evreiesc prezenta evreilor in Moinesti este atestata din anul 1740 si 1748, pe baza inscriptiilor de pe unele pietre funerare, din cimitirul evreiesc. Astfel, pe o piatra tombala a rabinului Dov ben Iehuda este inscris anul 1740. Arhitectul E. Arnet, care a fost in anul 1960 la Moinesti, a descoperit in cimitir pietre funerare datand din anii 1748 si 1787. Existenta cimitirului evreiesc este documentul cel mai autentic al existentei si continuitatii populatiei evreiesti in aceasta localitate.
Cimitirul este asezat pe o colina, la poalele muntelui Osoi. Centrul cimitirului era locul rezervat evreilor mai instariti, rabinilor si altor personalitati. Pe pietrele funerare se pot citi numele veteranilor de razboi evrei care au luptat pentru Independenta Romaniei si din primul razboi mondial. In cimitir nu exista capela ci doar o casuta a paznicului si o mica magazie cu obiecte funerare.

Izvoare cu apa minerala folosite in scopuri terapeutice Numeroase izvoare minerale se gasesc in zona orasului Moinesti, ele constituind o adevarata "comoara" neglijata care ar putea atrage turistii din tara si strainatate. Marturie sunt izvoare cu ape minerale folosite in scopuri terapeutice din parcul "Baile minerale".
Se gasesc izvoare clorosodice la Lacacesti, Schela Moinesti, Lunca si izvoare sulfuroase si feruginoase la "Parcul Baile Minerale" - Moinesti si Lucacesti (pe versantul Nordic al Dealului Osoiu). Sunt consemnate 10 izvoare in Moinesti si 3 in Lacacesti.
Datorita valorii deosebite ale acestor izvoare minerale, orasul Moinesti a figurat in mod oficial (1934) printre statiunile balneoclimaterice din Romania.
Apele minerale din Parcul Bai - Moinesti sunt indicate:
1. Cura interna: in afectiuni gastrointestinale, hepato-biliare, diabet simplu, guta, litiaza renala, etc.;
2. Cura externa: in afectiuni ale ochilor - inflamatii, afectiuni reumatismale, artroze, spondiloze, afectiuni ale nervilor periferici, reumatism articular, unele afectiuni ginecologice, etc.;
3. Cura mixta: inhalatii sau aerosoli si gargariseli in afectiuni ale cailor respiratorii superioare: laringite, faringite, amigdalite cronice, etc.;
Indicatii generale: afectiuni ale tubului digestiv si glandelor anexe, afectiuni ale aparatului locomotor, reumatismale, boli de nutritie (diabet, guta etc.), sistemul nervos periferic, tratament pentru ochi - inflamatii de mucoase.

Palatul Ghica De la a doua jumatate a sec. 18, inaite a fost domeniu familiei Ghica care a ramas in zona pana la mijlocul sec. 20. Palatul Ghica (acum casa si muzeu local), parcul din fata muzeului si statia ferata sunt marturii ale formarii prezente a orasului.

Hanul de la Gura Orbicului - Monument istoric si de arhitectura laica. Constructie din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea de tip rates ,han postal fortificat - se numara printre cele mai bine pastrate hanuri moldovenesti, realizat din caramida. A jucat un rol important pe drumul comercial de pe V. Bistritei. Aici poposeau carele ardelenesti si moldovenesti incarcate cu marfuri.

Curtea Domneasca de la Bacau - Casa domneasca a fost descoperita in urma primei campanii de sapaturi, iar urmele de civilizatie materiala au dus la concluzia ca edificiul a fost ridicat in a doua jumatate a secolului al XV-lea. S-a constatat ca elementul principal al ansamblului, casa, a fost construit din piatra bruta, folosindu-se ca liant un mortar de var hidraulic. Casa are un plan rectangular, avand dimensiuni la exterior de 17,90 X 8,50m. Din intreaga cladire se mai pastreaza doar pivnita, compusa din doua incaperi. Incaperea mare are patru stalpi dispusi pe axul longitudinal, cu rol in sustinerea arcelor de bolta. Se presupune ca bolta beciului a fost construita din caramizi. In peretele de rasarit se afla doua nise gemene incadrate de arce din caramida, cu rol in iluminarea incaperii. Cea de a doua incapere, camera scarilor, adapostea 11 trepte de lemn. Comunicarea dintre incaperi se realizeaza printr-un arc, al carui ancadrament de piatra, finisat neingrijit, este in contrast cu zidaria peretelui in care a fost montat.
Incaperile au fost acoperite printr-o bolta. Sapaturile arheologice au scos la iveala un inceput de bolta care acoperea suprafata ultimei platforme a scarii. Aceasta bolta avea axul median perpendicular pe peretele de sud. Astazi se mai observa urma primei asize a acestei bolti, situata deasupra treptelor, pe peretele de nord si pe cel despartitor, la inaltimea de 1,76m de la urma primei trepte. Podeaua beciului se afla la 4,20m sub nivelul actual de calcare, iar grosimea zidurilor exterioare era la sud de 1,50m, la est si nord de 1,13m, iar a vest de numai 1,05m. In ultimul strat arheologic, printre resturi carbonizate ale unui incendiu si printre daramaturi, a fost descoperit un dinar emis in 1517 de Ludovic al II-lea al Ungariei.
Turnul-locuinta este situat la sud-est de Casa Domneasca si a fost construit din piatra de cariera, ca liant fiind folosit un mortar de var, nisip si carbune de copac. Are un plan dreptunghiular cu dimensiunile de 12,80 X 10,80m. Zidul exterior are o grosime de 1,40m si coboara pana la 3,75m, iar pe latura de est a edificiului se afla o cale de acces, cu garlici, din zid, prevazuta la randul ei cu 9 trepte din piatra legata cu mortar, care asigurau coborarea in beciul constructiei. In interior se pastreaza bazele celor doi stalpi de piatra despre care se presupune ca ar fi sustinut bolta de caramida a beciului. Cei doi stalpi erau dispusi axial, la o distanta de 2,70m unul de celalalt, si aveau dimensiunile de 1,10 X 1,05m, avand in sectiune forma aproximativa a unui patrat. Sapaturile arheologice au scos la iveala un strat de resturi carbonizate, ceea ce atesta ca si aici a avut loc un incendiu. Turnul avea probabil rolul de a supraveghea intreaga zona central-estica a orasului si drumul comercial de pe Valea Siretului.
Biserica Curtii Domnesti de la Bacau a fost ridicata de Alexandru Voievod si sfintita la 1 ianuarie 1491, cu hramul Adormirii Maicii Domnului. Construita din piatra de cariera si caramida, ea se incadreaza stilistic arhitecturii de cult din epoca lui Stefan cel Mare. Edificiul descrie un plan triconc, cu turla pe naos si cu un pronaos supradimensionat in largime. Pronaosul largit, de plan patrat, are intrarea pe vest si este acoperit de o calota sferica sprijinita pe pandantivi si arcuri. Atat absidele laterale ale naosului, cat si absida altarului sunt semicirculare in interior si rectangulare in exterior. Absida altarului este flancata de nisele proscomidiei si diaconiconului.
Ferestrele sunt taiate in grosimea zidurilor, atat naosul cat si pronaosul fiind luminate de cate doua ferestre pe peretii de nord si de sud. Pentru a asigura soliditatea edificiului, mesterii au ridicat biserica cu ziduri groase si au construit doi contraforti laterali la intalnirea absidelor laterale cu absida altarului. Naosul este acoperit de turla moldoveneasca cilindrica, care se sprijina si ea pe arcuri si pandantivi. La exterior, turla are opt fete, fiind asezata pe o baza de sectiune patrata, din zidarie de piatra, din caramida, care este stelata in 12 colturi. Biserica are trasaturile caracteristice stilului stefanin : proportii bine distribuite, aspect de elansare. De-a lungul timpului, ea a cunoscut mai multe reconstructii si chiar interventii care i-au denaturat infatisarea anterioara.
In ceea ce priveste pictura interioara, ea a fost executata pentru prima data in 1854, in tempera. In prezent, biserica este impodobita cu frescele lui Constantin Apostol, pictor bacauan. Pardoseala din epoca lui Stefan, descoperita partial odata cu lucrarile din 1935, era alcatuita din caramizi smaltuite. Ele erau asezate pe muchie si formau un desen in zigzag. Smaltul este prezent numai pe partea vizibila si are nuante de verde, galben si brun. In interiorul bisericii au fost descoperite in 1911 doua pietre de mormant, una datand din 1494 si o a doua din 1636 .

Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse - Bibliografie:

1.*** ’’ Judetul Bacau’’, Ed. Sport - Turism, Bacau, 1967, pag. 11-30, pag. 32 - 50, pag. 98-110, pag. 222 - 248 ;
2.Artimon al., Mitrea I., ‘’Baca. Resedinta domneasca’’, Ministerul Culturii - Directia Muzeelor si Colectiilor, Bacau, 1996, pag. 150-267 ;
3.Aur Nicu I., Murariu I., ‘’Bacau - ghid de oras’’, Casa editoriala pentru Turism si Cultura ‘’Aleona’’, Bucuresti, 1992, pag. 15-25, pag. 47-50, pag. 132-189.