Judetul Botosani(Ghid)

Informatii generale
Asezare
in partea nord-estica extrema a Romaniei, la granita cu Ucraina si Moldova, cuprins intre Siret (in vest) si Prut (in est).
Vecini
La nord: Ucraina, la est: Republica Moldova, la sud: Judetul Iasi, la vest: Judetul Suceava.
Suprafata
4.986 km2 (respectiv 2,1 % din teritoriul tarii).
Popula]ie
462.370 locuitori.
Orase
Botosani, resedinta de judet, cu 120.000 locuitori, situat in Campia Jijiei, reprezinta in arealul romanesc unul dintre tinuturile care si-au marcat evolutia prin amprentele valorice deosebite in plan cultural-spiritual si socio-economic. De aici s-au ridicat si s-au facut cunoscuti cele mai mari personalitati, stralucite exponente ale culturii si stiintei romanesti, precum: Mihai Eminescu (luceafarul poeziei romanesti, care ocupa un spatiu aparte in memoria acestor locuri, nascut la Botosani in 1850, si a carui opera, prin intermediul traducerilor in 65 de limbi, este cunoscuta astazi pe toate meridianele globului), Octav Onicescu (matematicianul, ctitorul scolii romanesti de teoria probabilitatilor, intemeietorul scolii de statistica, actuariat si calcul, realizatorul noului concept de mecanica invariantiva, a carui intreaga activitate stiintifica de exceptie este reprezentata in mod stralucit in Muzeul memorial „Octav Onicescu“, ce se doreste a fi transformat in unitate academica), Nicolae Iorga (savantul si istoricul, ce ne-a lasat o mostenire stiintifica valorificata muzeistic la Botosani, in cadrul Casei memoriale a marelui istoric, prin diferite marturii ale unei uriase opere, de dimensiuni supreme), George Enescu (geniul muzicii romanesti), scriitorii Mihai Sevastos, Mihail Sorbu, Vasile Pogor, artistii plastici Octav Bancila, Constantin Piliuta, stefan Luchian, Justina Popescu, naturalistii-geografi Grigore Antipa, Nicolae Leon, Victor Tufescu, filologii Alexandru Graur, Dumitru Murarasu, in viata culturala si invatamantul botosenean remarcandu-se scriitori ca Ion Pillat, Samson Bodnarescu, Nicu Gane, Mihai Ursachi, geografi ca Ion Simionescu, Simion Mehedinti, filologi ca Ovid Densusianu, Alexandru Lambrior, folcloristi ca A. Gorovei. Numele actual al municipiului este mentionat pentru prima oara in Letopisetul lui Grigore Ureche si este pus in legatura cu evenimentele din 1439, cand „au venit tatarii si au pradat si arsu targul Botosanii“. iti trage numele, potrivit unor cercetari, de la un boier pe nume Botas, care a trait pe aceste meleaguri. De altfel, cea mai veche pecete cunoscuta pana acum, a Botosaniului care avea drept marca un paun cu coada rasfirata, poarta inscriptia „Pecetea targului Botas“. Avand o existenta de cateva secole, Botosanii au beneficiat de o stralucita civilizatie agrara si o infloritoare viata urbana, conservand, intrun autentic muzeu in aer liber, exceptionale dovezi ale vremurilor de mult apuse: gospodarii taranesti, conace boieresti, somptuoase edificii publice si elegante locuinte construite in rafinate stiluri arhitectonice, stravechi biserici din lemn si piatra, datini si obiceiuri ancestrale. Botosani este unul dintre putinele orase ale tarii care a aparut ca targ, cunoscand o evolutie extrem de rapida si devenind unul din cele mai importante ale Moldovei, datorita unor imprejurari extrem de favorabile, cum ar fi infiintarea unui iarmaroc (care a atras numerosi straini - armeni, evrei, greci, polonezi) intr-o zona geografica aflata la rascruce de drumuri comerciale. Astfel, targul Botosanilor, aducator de mari venituri, a atras atentia domnilor tarii a caror daruire, dragoste si credinta in Dumnezeu dainuie in creatiile lor - bisericile – eterne marturii ale unui trecut tumultos ce vibreaza in zidurile vechi de piatra. Alte orase: Darabari, Dorohoi, Saveni.
Relieful
Predominant deluros, care nu este prea variat. Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Campia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a depresiunii Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (campia de langa Prut) si spre vest (terasele inalte de pe malul stang al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu inaltimi de 300 m).
Clima
Este temperat continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decat in restul tarii (8 - 90C), cu precipitatii variabile, cu ierni sarace in zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vanturi predominante din nord-vest si sud-vest. in ianuarie temperatura medie este de -4 - -60C iar in iulie 20 - 230C.
Cursurile de apa
Au o directie nord-vest, sud-est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Baseu si Jijia in centru, cu afluenti importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinand crearea artificiala a peste 150 de iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura.
Atractii turistice
Zone de agrement
Parcul „Mihai Eminescu” din Botosani, fosta gradina publica „Varnav” amenajata in 1869, pastreaza cativa arbori contemporani cu Mihai Eminescu care in ultima parte a vietii sale si-a purtat pasii pe aleile largi, trasate printre palcurile de arbori de diverse specii. Parcul pastreaza lacul artificial pe care odinioara se puteau face plimbari cu barca, iar in chioscul din mijlocul parcului de sarbatori, canta fanfara militara. Aici a fost amplasat in 1932 bustul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Ion Georgescu, monument ce fusese amplasat in 1890 in fata scolii Marchian. Satul de vacanta de la Agafton, situat in apropierea orasului Botosani, pe drumul spre Suceava. Aflat in apropierea renumitei manastiri de la Agafton, satul de vacanta ofera posibiliatea petrecerii timpului liber, fiind preferat si de diferite institutii pentru organizarea de manifestari cultura-artistice. Dispune de aproximativ 1000 de locuri de cazare.
Lacuri
Dintre multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani (440 ha, pe valea Sitnei), Negreni (304 ha, pe valea Baseu), Cal Alb, Hanesti, Mileanca, Havarna, Stanceni. Acestora li se mai adauga lacurile de acumulare: Stanca Costesti (140.000 ha, pe Prut), Bucecea (475 ha, pe Siret).
Rezervatii si monumente ale naturii
Stanca stefanesti (langa stefanesti), rezervatie geologica si floristica. Padurea Ciornohol, rezervatie forestiera (77 ha), langa Trusesti. Padurea Vorona, rezervatie floristica si faunistica (150 ha), langa Vorona.
Edificii religioase
Biserica „Sfantu Nicolae” din Popauti - Botosani, ctitorie a lui stefan cel Mare si Sfant dateaza din1496 si are picturile interioare de mare valoare si de un caracter original. A fost amplasata intr-o pozitie strategica determinata de iminentele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile targului Botosanilor. Din acest motiv, cladirii propriu zise a manastirii i-au fost adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice, iar pictura interioara dateaza din secolul XV, pastrandu-se partial. Se inscrie armonios in arhitectura citadina a bisericilor botosanene, lacas ce s-a impus in societatea locala datorita vechimii si asezarii sale in centrul orasului, Sfantu Gheorghe fiind astazi patronul spiritual al municipiului. Biserica „Sfantu Nicolae” Domneasca din Dorohoi, ctitorie a lui stefan cel Mare (1495), construita in stil moldovenesc, si avand o decoratie exterioara bogata, presarata cu elemente bizantine. Manastirea Cosula de la Cosula, construita de domnitorul Petru Rares (1535) in stilul arhitecturii feudale moldovenesti; in interior si exterior pastrandu-se si astazi valoroase picturi din aceasta perioada. Biserica „Sfantu Ilie” din Botosani, isi are inceputurile in 1778, ca biserica a Breslei Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor botosaneni. Biserica Armeano-Gregoriana „Sfanta Treime” din Botosani, ridicata in sec. XVI, impresioneaza prin valorile arhitecturale, de sculptura si carte veche religioasa specific armenesti. A fost recladita in 1795 si renovata in 1832. Biserica Romano Catolica „Nasterea Sfantu Ioan Botezatorul” din Botosani, construita la mijlocul sec. XIX in maniera neogotica, innobileaza in chip fericit peisajul citadin botosanean. Biserica Lipoveneasca din Botosani, actuala cladire a bisericii s-a inaltat pe o veche capela de lemn in anul 1853. Autentic centru de religie si cultura, pe langa biserica fiinteaza o scoala a etnicilor lipoveni. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseas ca, carti vechi si odoare lucrate cu rafinament artistic. Alte edificii religioase: Biserica armeneasca din Botosani (1350), Biserica „Sfantu Gheorghe” Domneasca din Botosani, inaltata de Doamna Elena Rares, dateaza din 1551 si resimte influentele ctitoriei lui stefan Voievod, Biserica Uspenia din Botosani, ctitorie a Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares, dateaza din 1552, si este detinatoare de valori de autentic tezaur - pictura, sculptura, carte veche. Este locul unde a fost botezat Mihai Eminescu, devenind astfel loc de permanent omagiu adus marelui poet, Manastirea Agafton din Curtesti, la 4 km sud-vest de Botosani, din sec. XVI, Manastirea Gorovei de la Gorovei Vaculesti (1742), Manastirea Vorona de la Vorona (1600), Schitul Frumusica (sau Bals), din satul Storesti.
Edificii culturale
Casa memoriala „Mihai Eminescu” de la Ipotesti, (la 8 km de Botosani), casa in care s-a nascut luceafarul poeziei romanesti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii romanesti si universale o opera uimitoare prin profunzimea si valoarea sa artistica. Numerosi turisti vin sa vada aceste locuri ale copilariei lui Mihai Eminescu. Casa memoriala „George Enescu” din satul carei poarta numele, casa natala a marelui compozitor, dirijor, pianist si violonist George Enescu (1881 - 1955), care a proiectat componistica romaneasca pe una dintre cele mai inalte trepte ale muzicii universale. Casa memoriala „Nicolae Iorga” din Botosani, organizata in una din casele copilariei marelui savant, in care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Este si un spatiu expozitional de exceptie ce cuprinde marturii ale vietii si activitatii sale, o biblioteca ce contine cateva sute din operele istorice, literare si memorialstice semnate Nicolae Iorga. Muzeul Memorial „Octav Onicescu” din Botosani, infiintat la 8 octombrie 1995, adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filozofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie, decoratii. Muzeul Rascoalei din 1907 de la Flamanzi, consacrat acestui eveniment marcant din 1907, aici avand loc incidentul care a declansat marea rascoala taraneasca impotriva mosierilor, care apoi s-a raspandit in toata tara. Muzeul Judetean (Sectia Istorie si Arheologie) din Botosani, monument istoric, a carui cladire dateaza din 1913, avand destinatia initiala de prefectura a judetului Botosani. Din 1977 este organizat ca muzeu de istorie. Muzeul Judetean (Sectia Etnografie) din Botosani, cladirea este un valoros monument de arhitectura datand de la sfarsitul sec. XVIII si reprezentand casa lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat si deschis publicului din 1989, muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele ocupatii (agricultura, cresterea animalelor, vanatoarea, pescuitul, albinaritul), mestesugurile traditionale (torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular,datinile si obiceiurile specifice acestei zone. Galeriiile de Arta „stefan Luchian” din Botosani, patrimoniul artistic botosanean este valorificat in cadrul Sectiei de Arta a Muzeului Judetean a carei activitate se desfasoara in cadrul Galerilor de Arta „stefan Luchian”. Teatrul de Stat „Mihai Eminescu” din Botosani, cladirea a fost inaugurata in 1914, distrusa in timpul bonbardamentelor din 1944 si refacuta ulterior in 1958 si in anii ’90. in fata teatrului este instalat un bust al lui Mihai Eminescu, opera a sculptorului Ovidiu Maitec. Teatrul de Papusi ”Vasilache” din Botosani, trupa de actori papusari botosaneni, extrem de apreciata atat in tara cat si in strainatate (laureata a Festivalului International de Teatru de Papusi de la Silistra - Bulgaria in luna iunie 2001). Filarmonica de Stat din Botosani, cladirea filarmonicii, Vila Ventura a fost construita la sfarsitul sec. XIX in stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botosani este recunoscuta si in afara judetului, artistii fiind invitati in mod permanent sa participe la diferite spectacole in tara si strainatate. Ansamblul „Rapsozii Botosanilor” din Botosani, institutie ce numara decenii de activitate, artistii sai fiind recunoscuti pe plan national si international prin numeroasele premii castigate. Biblioteca Judeteana „Mihai Eminescu” din Botosani, cladirea bibliotecii, renumita „Casa Moscovici” este o adevarata bijuterie arhitectonica, construita la sfarsitul sec. XIX, imbinand intr-o sinteza armonioasa elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Fondul de carte este de aproximativ 380.000 volume. Casa Antipa din Botosani, cladire construita in stil eclectic de inspiratie franceza la sfarsitul sec. XIX. Aici s-au nascut marele biolog Grigore Antipa si fratele sau, naturalistul Nicolae Leon. Astazi este sediu al „Centrului Militar Botosani”. Cladirea Primariei din Botosani, edificiu construit la sfarsitul sec. XVIII in stil eclectic de influenta germana. Este restaurata intre 1906 - 1914, iar la mijlocul sec. XVIII, cladirea devine sediul Tribunalului unde Mihai Eminescu a lucrat in calitate de copist in perioada octombrie 1864 - martie 1865. Casa Bolfosu din Botosani, construita la inceputul sec. XIX de Garabet Bolfosu, renumit negustor armean. Stilul arhitectonic este cel popular taranesc cu unele inovatii. Casa Silion din Botosani, dateaza din jurul anului 1900, si imbina armonios mai multe stiluri arhitectonice (eclectic francez, art-nouveau). Este plasata in mijlocul unei gradini cu fantana, iar intrarea principala este incadrata de statui. Centrul Vechi din Botosani, este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datand din sec. XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse in forma de L, iar fatadele spre strada au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, prelucrate creator in forme traditionale, specifice acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de targoveti, cu galerii de stalpi de lemn, balcoane si geamlacuri sustinute de console de lemn profilate.

* Unitati de cazare
* Restaurante, baruri, cluburi
* Alte unitati