BUZAU

CUPRINS:
1. Prezentarea judetului - istoric
1.1. Atestare documentara
1.2. Buzau - privire peste timp
1.3. Inceputurile unui oras cu nume misterios
2. Geografia judetului
2.1. Asezare geografica
2.2. Relieful
2.3. Clima
2.4. Resurse naturale
3. Populatie
4. Economie
4.1. Industrie
4.2. Agricultura si sivicultura
4.3. Trasnsporturi
4.4. Telecomunicatii
4.5. Comert
4.6. Sistemul bancar
5. Sanatate
6. Cultura si arta
6.1. Teatre, muzee, cinematografe, biblioteci
6.2. Edificii religioase
6.3. Personalitati marcante
7. Invatamant si sport
7.1. Invatamant
7.2. Traditii si mestesuguri
7.3. Activitate sportiva
8. Principalele atractii turistice si zone de agrement
8.1. Atractii turistice
8.2. Restaurante, pizzerii, terase, baruri, hoteluri
8.3. Targuri, festivaluri
9. Mass-media
10. Bibliografie

1. Prezentarea judetului - istoric
1.1. Atestare documentara
a) Prima atestare documentara "Patimirea Sfantului Sava". Prima atestare documentara a Buzaului dateaza din secolul al IV-lea.
In anul 376, guvernatorul Scythiei Minor, Iunnius Soranus, ii trimite arhiepiscopului din Caesarea Mazaca o scrisoare - document patristic cunoscut ulterior cu denumirea "Patimirea sfantului Sava" - in care este relatata martirizarea misionarului crestin Sava, inecat de goti in raul Buzau la 12 aprilie 372. Copii ale acestui document se pastreaza in arhivele Vaticanului si in Biblioteca "San Marco" din Venetia.
Sfantul Mucenic Sava, astazi patronul spiritual al Buzaului, este cel mai important martir din timpul persecutiei migratorilor goti, idolatrii ai zeului pagan Athanarich. Consemnarea acestui fapt in corespondenta de factura religioasa a secolului al IV-lea capata o importanta deosebita in contextul marturiilor referitoare la raspindirea crestinismului in spatiul nord-dunarean.
De altfel, simbolistica actului martiric, asa cum il gasim relatat in scrisoarea guvernatorului Soranus, este una profund religioasa. La 12 aprilie 372, in a treia noapte de Pasti, dupa ce, in spiritul celei mai vechi si durabile traditii de persecutie religioasa, este supus la torturi pentru a renunta la credinta sa, sfantul este aruncat in apele raului Mouseos-Bouzeos (care va da mai tarziu denumirea judetului Buzau), cu o greutate mare de lemn legata la gat. Apa si lemnul isi afla corespondenta in doua dintre cele mai cunoscute simboluri ale crestinismului: Botezul si Crucea.
In septembrie 1976, la Buzau au avut loc manifestari ce au marcat 1600 de ani de la prima atestare documentara cunoscuta a zonei Buzaului. in mai 1996, Sfantul Sava a fost declarat patronul spiritual al Buzaului, iar astazi in memoria lui se construieste in centrul orasului o catedrala. Este surprinzator faptul ca oficializarea acestui patronaj spiritual este de data atat de recenta.
b) Prima atestare documentara a Buzaului ca unitate administrativa Buzaul este mentionat pentru prima data ca targ si punct vamal la 30 ianuarie 1431, intr-un document oficial emis de domnitorul Dan al II-lea, cu privire la acordarea unor privilegii de comert brasovenilor la trecerea lor prin targurile din Muntenia, printre care se numara si Buzaul.
Din 1481 dateaza prima atestare documentara a judetului Buzau ca unitate administrativa, in proclamatia lui Stefan cel Mare catre locuitorii tinuturilor Buzaului, Ramnicului si Brailei, in care acesta ii indemna sa-l recunoasca pe fiul sau adoptiv, Mircea, domnitor al tarii Romanesti.
In anul 1500, in timpul domniei lui Radu cel Mare, este infiintata episcopia Buzaului, orasul devenind resedinta episcopala.in 1691, Constantin Brancoveanu infiinteaza la episcopia Buzaului a sasea tipografie din spatiul muntenesc, unde prima lucrare - "Pravoslavnica marturisire" -, este tiparita in limba romana.
Aspectul capata o importanta deosebita in contextul constituirii si recunoasterii limbii romane literare, ca limba de redactare a documentelor oficiale, in special a celor religioase, care pana spre sfarsitul secolului al XVII-lea erau scrise numai in slavona, latina sau greaca.

1.2. "Buzau" - Etimologia numelui
Cu toate ca problema originii acestei denumiri a dat nastere unor ipoteze controversate (s-a incercat demonstrarea Si autentificarea unei etimologii romanesti antroponime, de la Buza sau Buzea, o varianta oarecum superficiala si de altfel insuficient argumentata), majoritatea specialistilor sustin teoria istoricului Vasile Parvan, care considera ca numele este o transcriere gresita a formei tracice "Bouzeos". In sprijinul acestei ipoteze vine si atestarea documentara timpurie a acestei asezari, considerate una dintre cele mai vechi din spatiul romanesc; este de presupus ca evolutia termenului a fost una complexa, iar originile lui se gasesc cu mult inainte de constituirea unei limbi romanesti unitare.

2. Geografia judetului
2.1. Asezare geografica
Impartire administrativa
Situat in partea de sud-est a Romaniei (intre 44Ëš44'' si 45Ëš49'' latitudine nordica si respectiv intre 26Ëš04'' si 27Ëš26'' longitudine estica), la 120 de km de Bucuresti si 250 de km de Marea Neagra, judetul Buzau ocupa o suprafata de 6103 km patrati (2,6 % din suprafata tarii) si se invecineaza la nord-vest cu judetele Brasov si Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomita, la est cu Braila si la nord-est cu Vrancea.
Municipiul Buzau se situeaza la cotul Carpatilor de Curbura, pe malul drept al raului Buzau, in zona centrala a judetului.
Judetul Buzau cuprinde 85 de unitati administrative grupate astfel: municipiul Buzau - resedinta de judet, municipiul Ramnicu-Sarat, doua orase - Nehoiu si Pogoanele si 81 de comune cu 481 de sate.

2.2. Relieful
Judetul Buzau se afla la confluenta dintre drumul european E85, care face legatura intre sudul continentului si zona nordica, si drumul national care uneste Transilvania cu porturile dunarene si litoralul Marii Negre. Cu toate ca, din punct de vedere istoric si geografic, judetul apartine Munteniei, el este situat la intersectia drumurilor dintre patru mari provincii romanesti: Moldova, Muntenia, Transilvania si Dobrogea.
Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume si cuprinde toate formele de relief: munti in partea de nord, campie la sud, intre acestea situandu-se zona colinara subcarpatica. Zona de munte este formata din Muntii Buzaului si Muntii Vrancei, care fac parte din componenta Carpatilor de Curbura. Altitudinea maxima se situeaza in Varful Penteleu (1.772 m), iar cea minima in Valea Calmatuiului (40 m). Zona de deal este cunoscuta cu denumirea de Subcarpatii Buzaului sau Dealurile Buzaului si este formata dintr-o succesiune de culmi deluroase si depresiuni.Zona de campie se intinde in partea sudica si sud-estica a judetului si se incadreaza in marea unitate morfologica a Campiei Romane prin cateva subdiviziuni, de la vest spre est, dupa cum urmeaza:
Campia Gherghitei, Campia Baraganului de Mijloc, Campia Buzau-Calmatui si Campia Ramnicului.

2.3. Clima
Clima judetului are un caracter temperat-continental, aspect valabil de altfel pentru intreaga tara. Temperaturile medii variaza intre 12ËšC si 14ËšC. Media anuala a precipitatiilor se situeaza intre 400 mm si 500 mm. Temperaturile maxime se inregistreaza in iulie, ajungand pana la 38-40ËšC, iar cele minime in februarie: -26ËšC.
Dealurile din regiunea centrala coboara partial spre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii. Din acest punct de vedere, regiunea Pietroasele este una dintre cele mai cunoscute din tara.

2.4. Resurse naturale
Principalele resurse naturale ale judetului sunt: petrolul, gazele naturale, carbunii (in special lignit), sarea, chihlimbarul, calcarul, gresia, piatra de constructii, nisipurile cuartoase si diatomita. De asemenea, este demn de mentionat potentialul hidroenergetic si eolian. O suprafata insemnata este ocupata de padure, ceea ce a favorizat dezvoltarea fondului cinegetic. O importanta deosebita prezinta izvoarele minerale de la Sarata Monteoru, Nehoiu si Siriu, precum si namolul sapropelic cu valoare terapeutica de la Balta Alba.

3. Populatia
Populatia judetului este de peste 515.000 de locuitori, reprezentand 2,3% din populatia tarii, dintre care 211.000 in mediul urban si 304.000 in mediul rural. Religia predominanta este cea ortodoxa. Din totalul locuitorilor, 500.000 sunt romani. Municipiul Buzau - resedinta de judet -, are conform statisticilor recente o populatie de 134.000 de locuitori.

4. Economia judetului
4.1. Industria
In economia judetului, industria este predominanta, urmata de agricultura si de prestarile de servicii. Primul aspect care trebuie mentionat este faptul ca judetul Buzau produce in exclusivitate aparate de cale ferata. Tot aici se inregistreaza si cea mai mare parte din productia de garnituri de frana si de etansare pentru toate tipurile de autovehicule, plase sudate pentru constructii, sarma zincata si electrozi de sudura (este important faptul ca in zona industriala a resedintei de judet se afla cea mai mare companie producatoare de electrozi de sudura din Romania - S.C. Ductil Steel S.A.). De asemenea, sunt reprezentative pentru industria judetului productia de geam tras, utilaje tehnologice pentru chimie si metalurgie, produse prelucrate din polietilena, sticlarie pentru menaj si sticlarie de arta, exploatarea si prelucrarea lemnului, precum si productia de ulei comestibil si zahar. Extractia carbunelui si petrolului au luat amploare incepand din secolul al XVIII-lea. Tot atunci au inceput sa apara primele spatii industriale pentru prelucrarea lemnului, cerealelor, textilelor si petrolului. In prezent, principalele zone de extractie petrolifera sunt Berca si Monteoru (aici se afla si singura mina de petrol din Europa).

4.2. Agricultura
Un procent considerabil de 40% din suprafata judetului este reprezentat de terenul arabil. Cea mai importanta ramura in agricultura judetului este viticultura: sunt renumite podgoriile Dealu Mare, in special pentru centrul viticol Pietroasele. Un alt centru viticol important este Dealul Calnaului, specializat in productia de vinuri rosii. Suprafete vaste pe vaile Buzaului, Slanicului si Ramnicului sunt ocupate de plantatiile de pomi fructiferi.
Un rol important in economia judetului are si dezvoltarea zootehnica. in prezent, exista doua statiuni pentru cresterea cailor de rasa - Cislau si Rusetu, o statiune de cercetare si crestere a bovinelor - Dulbanu, o statiune de cercetare si crestere a oilor de rasa - Rusetu, precum si trei statiuni cu profil vegetal.

4.3. Transporturi
Reteaua cailor de transport cuprinde 232 km de cale ferata, 325 km drumuri nationale si respectiv 1735 km drumuri judetene. Nu trebuie omis faptul ca orasul Buzau este un important nod feroviar si rutier, fiind situat pe linia 500, una dintre magistralele feroviare ale tarii. In ceea ce priveste mijloacele de transport urban, statisticile recente inregistreaza peste 70 de autobuze si microbuze, in acest domeniu s-au constatat in ultimele luni reale progrese in ceea ce pare a fi un complex proces de modernizare.

4.4. Telecomunicatii
In 1775 este mentionat primul serviciu postal. Oficiul telegrafo-postal a fost infiintat in 1867, iar Serviciul telefonic in 1892. In prezent, atat serviciile postale cat si cele de telefonie fixa sunt influentate de aparitia si dezvoltarea rapida a retelelor de telefonie mobila.

4.5. Comert
Reteaua comerciala cuprinde 12 unitati de stat, 87 cooperatiste si 2766 cu capital privat. Dezvoltarea comertului este strans legata de evolutia industriei. Fluctuatiile din anumite domenii industriale continua sa afecteze activitatea comerciala. In acest sens, principalele aspecte nefavorabile care trebuie mentionate sunt inchiderea minei de exploatare a carbunelui Ojasca, din comuna Unguriu, si degradarea celor doua mine de exploatare a chihlimbarului de la Bahna si Alunis-Colti. Un aspect pozitiv pentru industria judetului si implicit pentru activitatea comerciala este exploatarea depozitelor masive de sare de la Manzalesti, Viperesti sau Sari-Bisoca.

4.6. Sistemul bancar
Judetul Buzau a cunoscut un proces spectaculos de extindere a sistemului bancar in ultimii ani. La ora actuala, numai in municipiul Buzau functioneaza 2 sucursale ale institutiilor bancare cu capital de stat - Banca Nationala a Romaniei si Banca Comerciala Romana si un numar impresionant (si in continua expansiune) de sedii ale societatilor bancare cu capital privat: Banca Romana pentru Dezvoltare, Raiffeisen Bank, BancPost, Banca Comerciala Ion tiriac, Banca Transilvania, UniCredit Romania etc.
Domeniul financiar-bancar este extrem de activ; este demn de mentionat faptul ca, in prezent, in judetul Buzau exista 59 de Agentii C.E.C. si 20 de ATM-uri (dintre care 8 BCR si 6 BRD).

5. Sanatate
In 1792 este infiintat primul spital din Buzau, - spitalul Garlasi, astazi specializat pe tratarea bolilor contagioase. In prezent, reteaua sanitara judeteana cuprinde 6 spitale, 2 centre de sanatate si 15 farmacii cu proprietate majoritara de stat si respectiv 4 policlinici si 98 de farmacii cu proprietate privata. Exista de asemenea un numar foarte mare de unitati medicale adiacente care functioneaza in sistem privat: 57 de cabinete medicale de familie, 72 de cabinete stomatologice, 56 de cabinete medicale de specialitate, 5 cabinete medicale de medicina generala si 8 depozite farmaceutice.

6. Cultura si arta
6.1. Teatre, muzee, cinematografe, biblioteci
Primul teatru profesionist din Buzau-teatrul "George Ciprian" - a fost infiintat in anul 1995 si inaugurat un an mai tarziu, la initiativa regizorului, actorului si dramaturgului Paul Ioachim, care a fost si director al teatrului pana la moartea sa in 2002. Teatrul poarta numele unuia dintre primii reprezentanti ai dramaturgiei experimental-avangardiste (teatrul absurdului, prelungire si completare a existentialismului de origine franceza). Teatrul "George Ciprian"> nu are o trupa proprie, fiind la ora actuala singurul teatru romanesc de proiecte. Cu toate ca, din pacate, reprezentatiile sunt din ce in ce mai rare, iar stagiunile sarace si prea putin mediatizate, din 2003 are loc la Buzau festivalul anual de teatru "Gala noilor generatii - Capul de regizor". Evenimentul poarta numele uneia dintre piesele actorului si dramaturgului George Ciprian si este dedicat promovarii tinerilor regizori.

In 1895 s-a constituit prima colectie publica de piese arheologice, antropologice si istorice din Buzau, intr-o sala a gimnaziului "Tudor Vladimirescu" - astazi Colegiul "Bogdan Petriceicu Hasdeu". Astazi, muzeul judetean are un patrimoniu de peste 46.000 de piese de muzeu, colectiile Colti (muzeul chihlimbarului), Cotorca si Smeeni, colectia de etnografie si arta populara "Casa Vergu-Manaila", Casa Memoriala Vasile Voiculescu din Parscov, precum si celebra tabara de sculptura in aer liber Magura. De asemenea, sunt impresionante colectia Muzeului Judetean Ramnicu Sarat si cea a Manastirii Ciolanu. Cea mai importanta piesa din colectia Muzeului Judetean Buzau este in mod evident copia celebrului tezaur "Closca cu puii de aur", descoperit pe Dealul Istrita in 1837. In patrimoniul Buzaului se mai afla si doua lucrari celebre ale lui Constantin Brancusi, - "Rugaciune" si bustul lui Petre Stanescu. Ambele opere sunt amplasate in complexul funerar al cimitirului Dumbrava.

In Buzau, prima proiectie cinematografica a avut loc in toamna anului 1904. Pana in urma cu cativa ani, aici au functionat doua cinematografe: Tineretului si Dacia. Astazi, cinematograful Tineretului este cea mai mare si "elaborata" discoteca din Buzau, in componenta careia intra un bar, un fast-food si trei cluburi de muzica specializate, iar cinematograful Dacia "functioneaza" empiric, pe baza degradarii spatiului si in spiritul traditiei.

In prezent, in Buzau exista un numar impresionant de 364 de biblioteci, dintre care 85 publice. Cea mai importanta este biblioteca judeteana "Vasile Voiculescu", infiintata in 1893, care detine un patrimoniu de importanta nationala alcatuit din peste 250.000 de volume si manuscrise, si care are o insemnata activitate editoriala.

6.2. Edificii religioase
In anul 1500, ajutat de patriarhul Nifon, domnitorul Radu cel Mare infiinteaza Episcopia Buzaului, orasul devenind resedinta episcopala si ulterior resedinta de judet. Sapte ani mai tarziu va fi construita biserica episcopiei, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", unde va functiona tipografia construita de Constantin Brancoveanu in 1691. Tot in timpul lui Brancoveanu este construita Manastirea Ramnicu-Sarat. Cea mai cunoscuta manastire din Judetul buzau este Manastirea Ciolanu, cu o vechime de peste 400 de ani.
Din 1571 dateaza constructia primei manastiri atestate documentar din judetul Buzau-Manastirea Banu, ctitorie a lui Andronic Cantacuzino. In 1884, Gheorghe Tatarascu va participa la pictarea bisericii Banului. Din 1618, manastirea se numeste a "Banului", dupa numele dregatoriei ctitorului. Un an mai tarziu este construita in resedinta de judet biserica "Sfintii ingeri". Mult mai tarziu, in 1780, este construita biserica Garlasi, ctitorie a boierului Mihai mincu si a sotiei sale Maria Mintuleasa, sub patronajul careia a fost construit mai tarziu si spitalul Garlasi. trebuie mentionat faptul ca inceputurile invatamantului in judetul Buzau sunt legate de scoala manastirii Meledic din Raghinari (Vintila Voda), una dintre cele mai vechi manastiri din judet.

6.3. Personalitati marcante
De-a lungul timpului, numeroase personalitati buzoiene s-au remarcat in cele mai variate domenii, incepand cu importanti reprezentanti ai pasoptismului, ca Scarlat Voinescu sau Dimitrie Racovita, continuand cu mari nume ale literaturii romane - Ion Caraion, Vasile Voiculescu, Ion Baiesu, George Ciprian, Vasile Carlova - culminand cu laureatul premiului Nobel pentru medicina - George Emil Palade. O alta personalitate marcanta in domeniul politic este Alexandru Marghiloman, prim-ministru al Romaniei in perioada martie-noiembrie 1918. Nu in ultimul rand, trebuie amintit renumitul publicist si pedagog Basil Iorgulescu, cel care a pus bazele Bibliotecii, Muzeului si Ateneului din Buzau.

7. Invatamant si sport
La data de 18 aprilie 1832 se deschide la Buzau prima scoala mixta in limba romana, sub conducerea lui Dionisie Romano. Printre cele mai importante scoli din judet se numara prestigiosul colegiu "B.P. Hasdeu", infiintat in 1867, care si-a castigat de-a lungul timpului un renume european, Liceul "Mihai Eminescu", Colegiul Economic, Liceul de arte, - aflate in resedinta de judet si liceul teoretic "Alexandru Vlahuta" din Ramnicu-Sarat. De asemenea trebuie mentionate cunoscutele tabere scolare de la Arbanasi, Monteoru sau Poiana Pinului.
In Buzau exista 4 cluburi sportive si 247 de asociatii. Printre spatiile destinate practicarii diverselor sporturi se numara 3 stadioane, o sala a sporturilor, un bazin olimpic, 20 de sali de sport si un patinoar.

8. Principalele atractii turistice si zone de agrement
8.1. Atractii turistice
Dezvoltarea turismului este favorizata in primul rand de diversitatea reliefului. In zonele de munte, in Masivul Penteleu sau in Masivul Siriu, cu altitudini impresionante, se remarca frumusetea peisajelor. Dealurile Paclelor din regiunea subcarpatica sunt renumite pentru un fenomen natural cu adevarat spectaculos si foarte rar intalnit - rezervatia geologica si botanica Vulcanii Noroiosi. Langa comuna Lopatari, pe Valea Slanicului, se produce un alt fenomen natural impresionant, la o altitudine de peste 700 m: "focul viu" sau "focurile vii", flacari albastre care ard in crapaturile solului si se ridica pana la 0,5 m inaltime.
Un important punct de atractie al judetului sunt lacurile, fie pentru functia lor estetica - Lacul Vulturilor, in Masivul Siriu -, fie pentru proprietatile terapeutice recunoscute - Lacurile Amara si Balta Alba. Tot pentru functia terapeutica sunt celebre izvoarele minerale din statiunea Sarata - Monteoru. Orasul Buzau detine o suprafata vasta de aproximativ 189 ha de padure, - ultima portiune ramasa din celebrii Codri ai Vlasiei -, din care 10 ha sunt amenajate ca parc.

8.2. Restaurante, pizzerii, terase, baruri, hoteluri
In Buzau, reteaua de spatii destinate recreerii si divertismentului s-a extins foarte mult in ultimii ani. Exista un numar impresionant de locatii de acest gen, in special baruri, terase, cafenele si pizzerii.
Cele mai importante hoteluri din Buzau sunt Pietroasele si Hotel Crang.

8.3. Targuri, festivaluri
Una dintre manifestarile traditionale specifice Buzaului este Targul "Dragaica". In ultimii ani evenimentul s-a alterat, pastrand o functie strict comerciala. In fiecare an, in luna iunie, "Dragaica" devine punctul de intalnire al producatorilor de bunuri de larg consum din Buzau si din regiunile limitrofe.
Un alt eveniment "cu vechime", insa din pacate insuficient mediatizat, este festivalul anual de muzica rock "Top T", organizat pentru prima data in 1984. Festivalul este recunoscut ca unul dintre principalele repere ale rockului romanesc. Cu toate ca nu are notorietatea altor festivaluri de profil, ca festivalul de arta medievala de la Sighisoara sau festivalul de rock de la Sibiu, Top T este paradoxal cel mai "stabil" si longeviv festival rock din Romania.

9. Mass-media
Activitatea publicistica si mediatica locala este foarte bine reprezentata. In prezent, principalele ziare care se editeaza si se tiparesc in Buzau sunt "Opinia", "Sansa buzoiana", "Expresul" si "Amprenta". Posturile de radio locale sunt "Radio Buzau", "Radio Media" si "Radio Campus". De asemenea, Biblioteca Judeteana desfasoara o activitate editoriala intensa, realizand o medie anuala de 20 de carti, publicate in diverse colectii. Nu este lipsita de interes nici activitatea tipografica, cele mai importante tipografii din Buzau fiind "Mad Linotype", "Buzau" si "Eurografic design".

10. Bibliografie
http://www.primariabz.ro/Istorie-Geografie/GeografiaResurse.htm
http://ro.wikipedia.org
www.buzau.insse.ro
www.teatrulgeorgeciprian.ro
www.buzau.ro
http://www.clubromania.ro/romania/counties/buzau/index_ro.htm
www.ropedia.ro
www.buzau.einformatii.ro
http://bph.uv.ro
http://olimpiada.info
www.brd.ro
www.unicredit.ro
www.searchromania.net
http://info.romserv.com/Buzau_10.html
http://www.psychosymphony.ro/live_en.htm
http://www.clubromania.ro/romania/counties/buzau/index_ro.htm
http://www.economia-online.ro/industrie/jud_buzau/
http://www.jurnalul.ro/articol_51402/rock_la_greu___top_t_buzau.html
www.opiniabuzau.ro
www.expresul.buzau.org