BRAILA

CUPRINS:
1. Prezentarea judetului - istoric
1.1. Atestare documentara
1.2. Braila - privire peste timp
1.3. Inceputurile unui oras cu nume misterios
2. Geografia judetului
2.1. Asezare geografica
2.2. Relieful
2.3. Clima
2.4. Resurse naturale
3. Populatie
4. Economie
4.1. Industrie
4.2. Agricultura si sivicultura
4.3. Trasnsporturi
4.4. Telecomunicatii
4.5. Comert
5. Sanatate
6. Cultura si arta
6.1. Personalitati brailene
7. Invatamant si sport
7.1. Invatamant
7.2. Traditii si mestesuguri
7.3. Activitate sportiva
8. Servicii bancare
9. Atractii turistice
9.1. Lacu Sarat
9.2. Muntii Macinului
9.3. Manastirea Maxineni
9.4. Statiunea Lacu Sarat
9.5. Statiunea Caineni - Bai
9.6. Muzee si Teatre
9.7. Edificii religioase
9.8. Zone de agrement
9.9. Hoteluri
10. Informatii utile
10.1. Restaurante
10.2. Pizzerii
10.3. Fast food
10.4. Discoteci
10.5. Baruri
10.6. Cofetarii
10.7. Cafenele
10.8. Cluburi
10.9. Mass Media
10.10. Radio/TV
11. Harta judetului
12. Bibliografie

1. PREZENTAREA JUDETULUI - ISTORIC
1.1. Atestare documentara
Nefiind asa cum pare la prima vedere un oras de margine, vocatia esentiala a Brailei este aceea de a comunica cu lumea.
Braila, ca port al Dunarii maritime, este legata de cele doua spatii esentiale: Orient si Occident.
Atestata documentar la 20 ianuarie 1368, Braila este situata intr-un cadru natural generos, in imediata vecinatate a Dunarii. A devenit cunoscuta in scurta vreme ca un important centru commercial, loc de intalnire a produselor transportate de corabiile venite din porturile aflate pe coastele Marii Negre si Mediteranei. Mare centru economic, cu o pozitie strategica deosebita, aflat in zona de granite dintre cele doua tari romanesti, Braila a intrat in sfera de expansiune a Imperiului Otoman. Desi aflata sub monopol otoman, viata economica a continuat sa evolueze, Braila devenind schela de aprovizionare pentru capitala Imperiului. Atat intensele tranzactii comerciale efectuate in port cat si posibilitatea obtinerii unor castiguri mari si rapide au atras numerosi comercianti straini: bulgari, macedoneni, albanezi, greci, dar si francezi, belgieni, austrieci, italieni, evrei, precum si numerosi romani transilvaneni.
Astfel, Braila a devenit o entitate multietnica. Specializata in exportul cerealelor, speculand abil construirea retelei de cai ferate, Braila a reusit in scurt timp sa atraga de partea ei rivalitatea cu portul vecin Galati.

1.2. BRAILA - privire peste timp
In cele peste sase secole in care a dat sens existentei sale, Braila a stat in fata timpului ca o dovada a rezistentei, tenacitatii si inteligentei de a iesi invingatoare din infruntarea cu istoria. A reusit acest lucru intr-un mod admirabil, in ciuda dusmanilor care au incercat de multe ori, in decursul veacurilor sa ii confiste dreptul la propria viata si randuire. Totodata, Braila a dat culturii, stiintei romanesti si universale nume de prestigiu.

1.3. Inceputurile unui oras cu nume misterios
Atestata pentru prima oara documentar la 20 ianuarie 1368, intr-un privilegiu acordat negustorilor brasoveni de catre Vladislav Vlaicu - Domnul Tarii Romanesti, numele Brailei apare in doua locuri: "excepta via Braylan" (cu exceptia drumului Brailei) si "per dictam viam Braylam" (pe amintitul drum al Brailei). In secolul al XV-lea gasim numele Brailei sub forma Breil, intr-o mentiune a Cancelariei Voievodului "tibor din Transilvania". O alta forma a numelui e prezentata intr-o harta - aceasta insoteste tratatul Codex Latinus Parisinus: Baradigo, "loc desert in care locuiesc numai pescarii". In surse din secolul al XVI-lea, Braila apare sub forma de Brailano si Brelago.

2. GEOGRAFIA JUDETULUI
2.1. Asezare geografica
Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului.
In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.
Judetul Braila are ca vecini:
- la N - judetul Galati,
- la E - judetul Tulcea,
- la S-E - judetul Constanta,
- la S - Ialomita,
- la V - Buzau.
Suprafata judetului Braila este de 4.766 kilometri patrati, resedinta sa fiind municipiul Braila.
Reteaua de localitati cuprinde trei orase, respectiv Faurei, Ianca, Insuratei
si patruzeci (40) de comune dupa cum urmeaza Baraganul, Bertestii de Jos, Bordei Verde, Chiscani, Ciocile, Ciresu, Cazasu, Dudesti, Frecatei, Galbenu, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Jirlau, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racovita, Ramnicelu, Romanu, Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou,
Silistea, Surdila-Gaiseanca, Surdila-Greci, Åžutesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu, Unirea, Vadeni, Victoria, Visani, Viziru, Zavoaia.

2.2. Relieful
Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a reliefului alcatuit din campuri relativ netede in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.
Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, Spre Campia Brailei.
Dunarea are o mare importanta economica, atat din punctul de vedere al acumularii cu apa a municipiului Braila cat si a sistemelor de irigatie.
Raul Siret delimiteaza partea de nord a jud. Braila de jud. Galati pe o lungime de 50 km.
Raul Calmatui curge in jud. Braila pe o distanta de 84 km. si in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii.
In jud. Braila se intalnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri.
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii, pe terasa Calmatuiului, precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Caineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Caineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.
Lacurile: Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In jud. Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, Insuratei, Ulmu, Brotacelul.
Exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe Piriul - Valea Boului si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.

2.3. Clima
Clima este temperat - continentala cu nuante mai excesive in vest si mai moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei.
Situat in apropierea Marii Negre, jud. Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5°C fata de restul campiei.
Temperatura medie anuala este de 10,5°C, maxima absoluta fiind inregistrata in anul 1951, ajungand la 44,5°C, minima absoluta scazand pana la -30°C (anul 1942).
Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara reprezinta 65%.
Precipitatiile anuale sunt reduse (in medie 456 litri apa/m.p.) si au caracter torential vara.
Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii.

2.4. Resursele naturale:
Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide si gazoase cuprinse in zonele Ianca, Bordei Verde, Ulmu si Jugureanu.
Depunerile loesscide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile terapeutice ale lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear.
Solurile de cernoziom reprezinta 75% din suprafata jud. Braila.
Terenurile agricole detin peste 84% din suprafata totala a jud. Braila.
Vegetatia
Jud. Braila are o vegetatie caracteristica zonei de campie (95% culturi si suprafete restranse de pajisti).
Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata.
Padurile ocupa o suprafata de 22.600 hectare, majoritatea fiind paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica a Brailei, peste 5460 hectare, se intind paduri de salcii si plopi. In luncile raurilor interioare, pe circa 1500 hectare, se afla paduri formate din plopi, salcii si salcami, stejari si diverse alte specii.
Flora judetului este completata de vegetatia halofila (rogoz de saratura, ghiriu, saratica) specifica solurilor saraturate, precum si de o vegetatie acvatica intalnita predominant in baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii.
Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare cat si prin pasari migratoare.
In rezervatia naturala din Insula Mica a Brailei se gaseste o fauna specifica de delta: diferite specii de rate, gaste, starci, pescarusi, nagati, becatine, sitari, lisite, lebede.
Ihtiofauna este reprezentata de pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul) precum si prin pesti migratori ce se reproduc in Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).
In prezent flora si fauna specifice stepei, care predomina in Campia Baraganului, sunt mult modificate. In aceste conditii s-au pus sub ocrotire unele zone, situate pe malul raului Calmatui, o parte din Lacu Sarat, Lacul Movila Miresii, locuri unde ecosistemele naturale se vor pastra nemodificate.
In acelasi scop, Insula Mica a Brailei a fost declarata rezervatie naturala.
Aici, si in jurul lacului Blasova, se vor mai intalni o serie de pasari care in trecut faceau parte din ornitofauna Baltii Brailei, in prezent ele sunt ocrotite: egreta mica alba, lopatarul, starcul rosu, starcul cenusiu.
In partea de nord-est a Baltii Brailei, se afla "Popina Blasova", inalta de 45 m, constituita din formatiuni vechi, identice cu cele din nordul Dobrogei. Pe aceasta stanca, declarata monument al naturii, se intalnesc flori asemanatoare celor din muntii Macin (clopotei, coada soricelului cu flori galbene si altele).
Padurea Viisoara va fi ocrotita, in special pentru stejarul brumariu.

3. Populatia
Populatia jud. Braila, numara la 1 ianuarie 1993, 393.400 locuitori, dintre acestia 257.600 locuitori in mediul urban si 135.800 locuitori in mediul rural.
Dupa sex, populatia se prezinta astfel:
- 194.000 locuitori sex masculin;
- 199.300 locuitori sex feminin.
Dupa nationalitate, populatia are urmatoarea componenta:
- romani 395.611;
- aromani 136;
- macedoromani 51;
- maghiari 211;
- germani 75;
- tigani 4.216;
- ucrainieni 21;
- rusi 170;
- lipoveni 2.189;
- evrei 77;
- turci 126;
- bulgari 32;
- greci 355;
- alte nationalitati 130.
Dupa religie, situatia se prezinta astfel:
- ortodoxa 387.887;
- romano-catolica 1.242;
- greco-catolica 140;
- reformata 82;
- unitariana 15;
- evanghelica 29;
- crestina de rit vechi 1.563;
- baptista 380;
- penticostala 485;
- adventista 786;
- crestina dupa evanghelie 39;
- armeana 6;
- musulmana 144;
- mozaica 89;
- biserica ortodoxa de stil vechi 156;
- alte religii 130;
- atei 112;
- fara religie 99;
- religie nedeclarata 16.

4. ECONOMIE
4.1. Industrie
Numarul de agenti economici cu capital integral sau majoritar de stat sunt impartiti astfel:
• regii autonome 14;
• societati comerciale 132 din care:
- cu capital integral de stat 121;
- cu capital de stat + capital privat 7;
- cu capital de stat + capital strain 3;
- cu capital de stat + capital strain + capital privat romanesc 1.
Agentii economice cu capital privat:
- cu capital integral privat romanesc 3.116;
- cu capital integral strain 8;
- cu capital romanesc privat + capital strain 74.

4.2. Agricultura si silvicultura
Agricultura ocupa un rol important in economia jud. Braila.
Jud. Braila dispune de o suprafata totala de 381.278 hectare din care:
- 336.672 hectare teren arabil;
- 34.417 hectare pasuni;
- 380 hectare fanete;
- 1.457 hectare livezi;
- 8.352 hectare vii.
• Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ocupa 23.223 hectare, apele si baltile 37.735 hectare, restul fiind alte suprafete 34.340 hectare.
• Suprafata irigata este de 379.579 hectare.
• Principalele produse vegetale ale agriculturii in jud. Braila sunt: graul si secara, orzul si orzoaica, porumbul, sfecla de zahar, cartofii, fructele, strugurii.
• Agricultura jud. Braila este recunoscuta si prin rezultatele notabile obtinute in zootehnie: in cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor si a pasarilor pentru carne si oua.
• Fondul silvic al jud. Braila este alcatuit din plop euroamerican si alb, salcia alba selectionata, salcam si mai putin stejar si ulm.
• Silvicultorii braileni asigura anual cantitati importante de material saditor nu numai pentru jud. Braila ci si pentru multe alte judete din tara.
• Dintre societatile comerciale din agricultura, cu capital preponderent de stat, se distinge societatea comerciala "INSULA MARE A BRAILEI".Cunoscuta sub numele de Balta Brailei, teritoriul este amenajat cu lucrari complexe de imbunatatiri funciare si reprezinta cea mai mare intreprindere cu profil agrozootehnic din Romania. Insula Mare totalizeaza o suprafata de 76.700 hectare.
• Solul este aluvial si are o permeabilitate foarte buna.
• Clima zonei se caracterizeaza prin primaveri reci, cu vanturi puternice, veri secetoase, toamne lungi si secetoase, ierni friguroase, cu vanturi reci, fara zapada. Regimul hidrologic se afla sub permanenta influenta apelor Dunarii si mai putin a precipitatiilor.
• Solurile sunt slab afectate de saraturare la suprafata si pe zone reduse, variabile, de la an la an, in functie de conditiile climatice si hidrologice.
• Suprafata arabila este de 60.000 hectare, fiind deservita pentru exploatare de o retea de drumuri ce insumeaza 1192 km, dintre care 65 km drumuri asfaltate, 127 km drumuri pietruite si 1000 km drumuri din pamant compactat.
• Exploatarea pamantului si cresterea animalelor se face in 56 ferme de productie vegetala si 19 ferme zootehnice.
• Va prezentam principalele produse si productii obtinute pana in prezent, cu o tehnologie limitata de gradul de fiabilitate al masinilor agricole:
- grau 3.500-4.000 kg/ha;
- orz 4.500-5.000 kg/ha;
- porumb boabe 4.500-6.000 kg/ha;
- soia 1.600-2.000 kg/ha;
- floarea-soarelui 1.700-2.000 kg/ha;
- seminte 16.000-18.000 tone/an;
- lapte de vaca 2.900-3.000 litri/cap/an;
- lapte de oaie 25 litri/cap/an;
- miei 100 capete la 100 o/mama/an;
- lana 4,5-5,4 kg/cap.

4.3. Transporturi
• Lungimea cailor ferate din jud. Braila insumeaza 168 km.
• Circulatia rutiera in judet se desfasoara pe o retea de 1150 km drumuri dintre care 211 km sunt modernizate, iar 461 km au imbracaminti asfaltice.
• Drumurile judetene si comunale masoara 940 km, dintre care 46 km sunt drumuri modernizate.

4.4. Telecomunicatii
• Prima centrala telefonica automata in municipiul Braila a fost infiintata de catre Societatea Anonima Romana de telefoane in anul 1936, pentru un numar de 600 de abonati telefonici.
• Legaturile telefonice sunt asigurate prin centrale automate.
• S-au pus in functiune mai multe central electronice digitale cu acces direct la international.

4.5. Comert
Activitatea de comert in judetul Braila se desfasoara in cadrul a 2810 unitati comerciale, intre care:
- unitati cu capital de stat 766;
- unitati cu capital privat 1.978;
- unitati cu caracter cooperatist 66.
Dupa profilul lor aceste unitati sunt:
- 249 cu profil alimentar;
- 258 cu profil nealimentar;
- 2003 cu caracter universal si mixt;
- 212 alimentatie publica.

5. SANATATE
Asistenta medicala a populatiei judetului Braila este asigurata de 5 spitale cu peste 2700 paturi, si ambulatoriu prin 99 dispensare, dintre care 39 dispensare medicale comunale, 10 policlinici si 21 farmacii.Unitatile sanitare din judetul Braila sunt deservite de 639 medici si 2000 cadre cu studii medii. Pe raza judetului exista 11 crese, 3 unitati de ocrotire adulti, 9 unitati de ocrotire copii si o cantina de ajutor social.

6. CULTURA ÅžI ARTA
• In domeniul culturii, judetul Braila dispune de o retea de institutii specializate. Exista astfel 215 biblioteci, 5 case de cultura, 96 camine culturale, 7 cinematografe, 2 teatre, o institutie cu profil muzical.
• In viata culturala a Brailei un rol important il detin Teatrul Dramatic "Maria Filotti", Teatrul de papusi, Şcoala Populara de Arta si Muzeul Brailei.Acesta dispune de un fond deosebit de colectii istorice si arheologice si este considerat ca unul dintre marile asezaminte de cultura de acest gen din Romania.

6.1. Personalitati brailene
Oras portuar, Braila a fost salas pentru multe grupuri etnice - greci, turci, rusi, bulgari, everi, armeni, sasi - care traiesc in pace si intelegere si in ziua de azi si ale caror traditii, obiceiuri si credinte au fost integrate in viata culturala si cea spirituala a orasului. Personalitati marcante ale stiintei si culturii, unele de renume mondial, au facut cunoscut renumele orasului, devenind astfel mandria locuitorilor sai.
In 1861, se naste aici, Haricleea Darclee devenita una din marile soprane ale lumii. Ca o recunoastere a acestui fapt, la 14 ianuarie 1900, era invitata sa cante pe scena operei Scala din Milano, in premiera operei "Tosca", uimind ca de fiecare data publicul, indiferent de meridianul pe care interpreta.
Tot in Braila vede lumina zilei, in 1884, Panait Istrati, scriitorul roman de expresie franceza autor al unor lucrari de referinta: "Codin", "Haidicii", "Nerantula", "Ciulinii Baraganului" si mai ales cele doua capodopere recunoscute de cultura europeana: "Chira Chiralina" si "Spovedania unui invins".
In 1929, la aniversarea a 100 de ani de la eliberarea Brailei de sub turci, marele inginer Gh. T. Marinescu editeaza "Analele Brailei".
Panait Cerna (1881-1813), poet recunoscut drept cantaretul frumusetilor morale, de o rara sensibilitate si de o adanca reflexivitate.
Ana Aslan (1897-1988) - academician ale carei produse din gama Gerovital H3 si Aslavital, lupta cu efectele imbatranirii si sunt printre cele mai apreciate in lume.
Maria Filotti (1883-1956), actrita temperamentala devenita artista a poporului.
In domeniul literaturii, printre personalitatile legate de Braila, ii intalnim pe: Anton Bacalbasa, Fanus Neagu, Dumitru Panaitescu-Perpessicius, Mihail Sebastian, Gh. Banea, George Baronzi, Theodor Constantin, Mihail Crama, Tinu Dinu, Mihu Dragomir, Gabriel Dimisianu, Iuliu Cezar Savescu, Mircea Stefanescu, Ilarie Voronca si multi altii.
In domeniul muzicii, trebuie sa-i amintim pe: George Niculescu-Basu, Petre Stefanescu-Goanga, Elena Teodorini, Ionel Perlea, Petre Marcu, George Cavadia, Olimpia Marculescu, Maxim Vasiliu, Alexandu Enaceanu, Elena Patrichi, Johnny Raducanu si Nicu Alifantis.
Arta plastica - reprezentanti de prestigiu: Arthur Gauromin Verona (1868-1946) care a realizat cele mai vechi picturi reprezentand portul Braila, Ion Theodorescu-Sion (1882-1930), Max Herman-Maxy (1895-1971), Gheorghe Naum (1907-1968), Mihail Gavrilov (1899-1968), Octav Angheluta (1904-1978).

7. IVATAMANT si SPORT
7.1. Invatamant
• In cele 44 de unitati administrativ-teritoriale ale jud. Braila. In judet functioneaza 388 unitati de invatamant ce cuprind 185 gradinite, 170 scoli primare si gimnaziale, 23 grupuri scolare si licee teoretice, 4 cluburi ale copiilor si elevilor, 4 case de copii si 2 scoli ajutatoare.
• Aceste unitati de invatamant cuprind 2355 sali de clasa, laboratoare si cabinete scolare in care invata in jur de 72.810 elevi, indrumati de 4.710 cadre didactice. Pe langa acestea mai functioneaza 13 scoli profesionale - de ucenici, 5 scoli postliceale de specialitate si tehnice de maistri si doua unitati de invatamant superior.

7.2. Traditii si mestesuguri
Sub ingrijirea Centrului de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii Artistice de Masa - Studii de etnografie si folclor in zona Brailiei - "Ocupatiile principale specifice Campiei Brailei au fost, in egala masura, cresterea animalelor si agricultura, apoi cresterea albinelor, a viermilor de matase, a plantelor textile cum ar fi canepa si inul, pescuitul (...)".
Microzona satelor de la malul Dunarii (ex. Tufesti, Gropeni) s-au remarcat incepand cu ce-a de-a doua jumatate a secolului XIX, printr-o inflorire a mestesugurilor feminine, in special a tesaturile. Din categoria tesaturilor specifice acestei zone semnalam: foita, scoarta, pelitarul, covorul, dusegul, velinta, macatul, fete de perna si cearsafuri, stergarele si perdelele de borangic. O nota aparte a acestei microzone o confera cusaturile pe costumele populare facute cu arnici si lana colorata in diverse modele geometrice originale si tehnici de lucru specifice cum ar fi "orzisorul" si "musculita". Pentru aceste costume populare exista o cerere din ce in ce mai mare din partea familiilor romanesti din diaspora, dar si a tineretului din tara care se arata deosebit de interesat de valorile folclorice si de originalitatea vestimentatiei.

7.3. Activitatea sportiva
• Pe raza municipiului Braila exista 9 cluburi sportive, 74 asociatii sportive, 2 sectii de nivel olimpic (innot si caiac-canoe), 6 sectii de nivel international (box, caiac-canoe, motociclism, haltere, fotbal si volei), 36 sectii de nivel national si 17 echipe in diviziile nationale (divizia A, divizia B si divizia juniori).
• Activitatea sportiva este sustinuta de 85 antrenori si instructori si 421 de arbitri.
• La ora actuala exista 45 baze sportive dintre care 8 cu posibilitati de a organiza concursuri internationale.

8. SERVICII BANCARE
• In jud. Braila in afara de Sucursala Bancii Nationale a Romaniei, care exercita in teritoriu rolul bancii centrale - BNR - respectiv coordonarea si supravegherea activitatii bancare a tuturor bancilor comerciale, precum si de sucursalele din municipiul Braila: BANC POST, MINDBANC, DACIA FELIX, BANCA TIRIAC. Functioneaza cu retea in mai multe localitati urmatoarele unitati bancare: BANCA COMERCIALA, BANCA PENTRU DEZVOLTARE, BANCA AGRICOLA, BANK COOP, COOPERATIVA DE CREDIT alte banci.
• Numarul total de unitati bancare este de 74, dintre care in Braila 17, in orasul Ianca 4, in orasul Insuratei 5, in orasul Faurei 5, restul fiind in toate cele 39 de comune ale judetului.
• Dintre cele 9 unitati bancare care functioneaza in jud. Braila, urmatoarele 3 functioneaza cu capital privat: MINDBANC, DACIA FELIX si BANCA COMERCIALA "ION TIRIAC".

9. ATRACTII TURISTICE
9.1. Lacu Sarat
Lacu Sarat este o statiune deschisa tot timpul anului si este situata in S-V-ul orasului Braila, pe raza comunei Chiscani, in N-E Campiei Romane. Statiunea are un relieful specific zonei de campie cu clima continentala de stepa, unde se inregistreaza diferente mari de temperatura in timpul anului, dar cu o medie de 23°C, au favorizat crearea in aceasta regiune a unor importante rezerve de namol cu calitati terapeutice.
Lacu Sarat este format din doua lacuri despartite de o sosea si de o linie ferata. Sunt lacuri ce comunica intre ele printr-un canal subteran special amenajat. Primele stabilimente pentru bai calde au fost construite aici inca din 1875. Analizele chimice ale apei lacului au demonstrat puternica concentratie de saruri minerale din Lacu Sarat si faptul ca namolul de aici dispune de o eficienta terapeutica asemanatoare cu cea a lacurilor din Suedia, Italia sau Austria.
Ca orice loc important care se respecta are si o istorie pe masura. Se spune ca proprietatile terapeutice uimitoare ale apei si namolului de aici au fost descoperite de Vlad Tepes in jurul anului 1400. Aici, la Lacu Sarat, se vindecau ostasii si caii raniti in lupte. Din trecutul sau glorios, in 1990, din Lacu Sarat nu mai ramasese decat un loc paraginit si dat uitarii. Salvarea lui a venit din partea unui director al unui complex turistic care a avut o idee fantastica care a scos Lacu Sarat din propriul namol. Printr-un artificiu etnic, tragand conducte peste conducte si folosind o panta naturala cu o diferenta de nivel de un metru si astfel a reusit sa aduca, gravitational, apa si namolul din lac direct in baza complexului turistic. Rezultatul a fost ca Lacu Sarat a redevenit un punct de referinta pe traseul turismului de refacere si tratament, iar din punct de vedere financiar, pur si simplu a renascut.
Astazi, statiunea ofera clientilor facilitati pentru bai calde in ape minerale, in cazi, aplicari de namol cald si rece, urmate de bai in apele lacului, instalatii electro si hidroterapeutice, gimnastica, piscine pentru kinetoterapie. Toate aceste procedee de tratament implica toti compusii chimici aflati in namolurile Lacului Sarat: sulf, clor, sodium, brom, magneziu folositi in tratamentul bolilor reumatismale, degenerative si inflamatorii, a bolilor dermatologice, ginecologice si cele ale sistemului nervos. Complexul balnear Lacu Sarat ofera 250 de locuri de cazare. Statiunea este legata de municipiul Braila prin linii de autobuz si de tramvai. Tot din aceasta statiune se poate pleca in excursii organizate cu vaporul pe Dunare, catre Delta Dunarii si Marea Neagra.

9.2. Muntii Macinului
Braila nu este numai un oras de campie care ofera locuitorilor sai plimbari lenese, ci poate oferi si posibilitatea unei schimbari de traseu - un urcus pe munte. Acestia sunt Muntii Macinului. Ei sunt orientati pe directia N-SE si se intind pe aproape 1000 km patrati, cuprinzand mai multe culmi si dealuri. Dintre acestea, Dealul Pricopanului este cel mai apropiat de Macin, de unde sunt vizibile culmile ce se insira spre SE: Vitelan, Cheia, Caramalau, Fantana de Leac, Vraicu…
Atunci cand s-au format acesti munti, nu exista pe uscat nici o forma de viata, lucru demonstrat de rocile formate pe aceste culmi, a caror varsta este apreciata la aproape 400 de milioane de ani. Dupa o scurta depresiune culmile muntoase se combina prin dealul Grecilor cu cel mai mare varf din Muntii Dobrogei - Tutuianu (Greci) de 467m. La acea vreme, colinele si dealurile de astazi aveau inaltimea Carpatilor zilelor noastre, intinzandu-se departe, spre apus, pana in sudul Angliei.

9.3. Manastirea Maxineni
Se afla la 35 km de orasul Braila, la ingemanarea raurilor Buzau si Siret, pe directia Focsani, se afla ruinele manastirii Maxineni, acolo unde Matei Basarab in 1637, ridica una dintre cele mai frumoase manastiri ale Tarii Romanesti, punct strategic militar de mare importanta in acele vremuri. Voievodul a inaltat manastirea pe locul unei biserici de nuiele, fosta vatra a satului Maxineni, care urma sa ocupe un loc de seama in apararea tarii. Acest rol de aparare, de avanpost explica deosebita grosime a zidurilor sale, de aproape un metru si jumatate si a fundatiei de doi metri si jumatate. Desi domnitorul de atunci afirma ca locul unde se construise sfanta manastire este "bun si tare", presupunerea sa nu s-a aratat intru totul intemeiata, deoarece Siretul, care la acea vreme nu avea mal indiguit, a surpat treptat terenul din apropierea locasului, determinand pe locuitorii vechiului sat sa se mute.
In 1708, domnitorul Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu intervine pe langa domnul Moldovei, Mihai Racovita sa dea voie egumenului sa taie cotul Siretului pentru a nu lasa "acea sfanta manastire sa se prapadeasca fiind cu multa cheltuiala".
In 1916-1917, in regiunea manastirii s-au purtat aprige lupte, iar zidurile groase ale manastirii s-au prabusit la 17 februarie 1917 fiind lovite de obuzele tunurilor si explozia depozitului de munitii aruncat in aer de armatele rusesti. Apoi a venit al doilea razboi mondial, cand manastirea ramane un loc pustiu, parasit de vietuitori.
Din 1976 pana in zilele noastre, Maxineni s-a transformat intr-un loc al cercetarilor arheologice, desfasurate de un colectiv de arheologi de la Muzeul Judetean de Istorie Braila, condus de directorul Ionel Candea, care a stabilit ca aceasta ctitorie a avut, in afara de biserica, ziduri de incinta, casa egumeneasca, chilii si alte anexe importante din punct de vedere religios si strategic militar.
Pe 24 iunie 1990, hramul Sfintei Manastiri reinvie dupa 73 de ani, cand aici s-au auzit din nou toaca si clopotele, s-a oficiat Sfanta Liturghie arhiereasca, data la care a fost numit staret protosinghelul Simion Victor Ovezea. In fiecare zi sunt oficiate slujbe dupa toata randuiala bisericeasca si, se aude dangat de clopot si toaca de vecernie, in poiana de aproape 250 ha, camp de pasune aflat la o distanta de 10 km de localitatea Maxineni.
Manastirea Maxineni, se afla inca in proces de reorganizare, lucrandu-se la biserica manastireasca si pentru finalizarea proiectului de restaurare a istoricei biserici a lui Matei Basarab, din sec. al XVII-lea.

9.4. Statiunea Lacu Sarat
Este o statiune balneoclimaterica permanenta (25m altitudine) in nord-estul Campiei Baraganului, inconjurata de un parc de 40 ha, care atenueaza climatul de stepa, confera un cadru deosebit de pitoresc atat prin monumentalitate, cat si prin vechime si functioneaza inca din prima jumatate a sec. XIX. Fundul lacului est acoperit de un namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, considerat unul din cele mai valoroase namoluri sapropelice din Romania.
Factorii naturali de cura sunt: apa minerala din lac - clorurosodica, sulfatata, magneziana concentrata; namolul sapropelic din lac; bioclimatul excitant de stepa. Statiunea Lacu Sarat este o adevarata oaza de verdeata cu efecte benefice asupra corpului uman.
Indicatii terapeutice:
- Afectiuni reumatismale articulare degenerative (artroze ale membrelor, tulburari de sciatica ale coloanei vertebrale si ale membrelor inferioare, preartroze la hiperponderali si obezi)
- Afectiuni reumatismale articulare inflamatorii (poliartrita reumatoida, spondilita)
- Afectiuni reumatismale abarticulare
- Afectiuni posttraumatice
- Afectiuni neurologice periferice (pareze usoare si paralizii periferice ale membrelor, sciatica, nevrite, poliradiculonevrite, sechele dupa poliomielita, atrofiile musculare si mielita cronica)
- Afectiuni ginecologice (insuficienta ovariana, metrite, vaginite, cervicite cronice).
Tipuri de proceduri:
Laser, bai galvanice, kinetoterapie individuala si in grup, bai de sare la cada, bai de namol, impachetri generale cu namol, cataplasme cu namol, dus subacval, bai de lumina, bai galvanice, diadinamice, ultrasunete, ultrascurte, magneto-diaflux, infrarosii, solux, ultraviolete, acupunctura, iono-galvanizari, aerosoli, masaj, gimnastica medicala, bazin kinetoterapie.
Un sejur placut si reconfortant este asigurat de aceasta statiune, amplasata "… in parcul vechi ce se intinde pana departe cu inguste carari si desisuri pe care noptile de vara le vor fi umpland de o fermecatoare taina" (N. Iorga). Caile de acces sunt: feroviare-garile Lacul Sarat sau Braila pe linia Bucuresti-Faurei-Galati, rutiere-DN 2 de la Buzau sau de la Galati, DN 21 de la Slobozia, DN 22 de la Rm. Sarat. O linie de tramvai si de autobuz face legatura intre Lacul Sarat si Braila.

9.5. Statiunea Caineni-Bai
Caineni - Bai este o localitate din judetul Braila, componenta a comunei Visani . Este situata in zona de contact a Campiei Brailei cu Campia Buzaului, pe cursul inferior al raului Buzau. Localitatea Caineni - Bai este situata la 10 km de orasul Faurei si la 41 km de Ramnicu Sarat, la altitudinea de 30 m peste nivelul marii si in prezent este statiune balneoclimaterica cu caracter sezonier. Factoriai naturali: climat de campie excitant-solicitant, lac cu apa minerala clorurata, sodica-magneziana, calcica, namol sapropelic.
Statiunea Caineni - Bai este recunoscuta pentru namolul mineral organic, bine hidratat, al lacului de aici, apa de inbibitie fiind de tipologie clorurata sodica sulfurata, magneziana, hipertona. Indicatorii de peloidogeneza pun in evidenta un namol bine evoluat genetic, iar substantele organice sunt reprezentate preponderent de clasele bitumine si probitumine (extract benzen-alcool) si substante humice.
Namolul poate fi utilizat in cura externa in urmatoarele afectiuni: reumatismale, stari preartrozice, tratament profilactic in profesiuni cu risc artrozic, reumatism degenerativ (artroze ale coloanei si a articulatiilor in afara perioadelor de reactivitate clinico-biologica), reumatism abarticular (tendonite, periatrite, in afara perioadelor de acutizare), afectiuni post-traumatice (sechele musculo-articulare si osoase), afectiuni neurologice periferice cornice, afectiuni ginecologice cronice (metroanexite cronice, sterilitate etc.).
Modalitati de aplicare a namolului:
- Bai de namol in cada la temperaturi de 36-40 grade. La 100 l apa, 10 kg namol; durata baii: 15-30 minute.
- Impachetarile cu namol - se efectueaza la o temperatura de 38-40° intr-un strat de 2 cm pe regiuni mai mult sau mai putin intinse.
- Cataplasme: aplicatii de namol la temperaturi variate pe regiuni limitate ale corpului.
- Onctiunile cu namol: metoda de aplicare a namolului rece pe intreg corpul sau pe zone limitate si o expunere la soare de 10-15 minute pana la uscarea namolului. Urmeaza un dus cu apa dulce de 2-3 minute, care incheie tratamentul.

9.6. Muzee si Teatre
Muzeul Brailei - unul din cele mai mari din tara, cu opere ce apartin pictorilor Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Octav Bancila, Camil Ressu, Henri Catargi (sculptura).
Muzeul a fost infiintat in anul 1881, prin decretul regelui Carol I. Cladirea in care functioneaza azi este un monument arhitectonic, construit in 1870. Muzeul are sectii de arheologie si istorie, arta (Casa Colectiilor), etnografie si arta populara, stiintele naturii, memoriale.
Sectia de arheologie prezinta:
• epoca neolitica - unelte, recipiente, podoabe, plastica din culturile Boian II - Giulesti, Gumelnita, Cernavoda I;
• epoca de tranzitie si epoca bronzului - unelte, sceptre, podoabe; culturile Tamaoani, Babadag din Hallstatt; epoca La Tene - geti si greci;
• epoca medievala timpurie - cultura Dridu.
• Colectiile sunt expuse pe situri, modalitate ce ofera doua avantaje: pe de o parte, vizitatorul are in fata toate vestigiile unei comunitati si isi poate face o imagine completa despre ocupatiile si modul de viata al acesteia; pe de alta parte, procesul de evolutie devine tot mai evident, intrucat se pot observa schimbarile din toate domeniile, de la artefacte la viata spirituala.
• Se remarca siturile de la Brailita, Liscoteanca, Gradistea, Insuratei, Silistea, unde evolutia istorica poate fi urmarita pe parcursul mai multor milenii.
• Pot fi admirate vase si reprezentari figurative din neolitic, piese de podoaba si prestigiu din epoca bronzului, inventarul mormantului de la Gavani, atelierul de bijuterii de la Gradistea, vase de sticla romane.
Sectia de istorie cuprinde:
• fotocopii de documente din perioada 1868-1944, piese de podoaba, arme albe si de foc; numismatica; carte veche, instrumente de redare a sunetului; biblioteca (20.000 vol.).
• Structura colectiilor din sectia de istorie se prezinta astfel: carte veche si rara, romaneasca si straina: manuscrise si documente, romanesti si straine: numismatica romaneasca si straina (inele sigilare, matrici sigilare, monede si bancnote, medalii si plachete); decoratii romanesti si straine (ordine si medalii); istorie militar (uniforme albe si de foc): metrologie; orologie; aparate de inregirstrare si redare a sunetului; fotografii de epoca si clisee pe sticla.
Teatrul Maria Filoti - Teatrul ca manifestare culturala la Braila exista inca din prima jumatate a sec. XIX. Din 1969 poarta numele de Maria Filotti.
Dispune de o sala de spectacole in stil italian cu 369 de locuri dintre care 265 in stal, 37 la loja si 67 la balcon. Sala Mare a teatrului, Sala Studio si Sala de conferinte sunt dotate cu aer conditionat si sistem de ventilatie. In foaiere se pot organiza intruniri, expozitii, concerte si pot fi folosite spatii de inchiriere.

9.7. Edificii Religioase
Biserica greceasca (1863-1872) - cu vitralii valoroase si fresce realizate de Gheorghe Tattarescu, Constantin Livadas Liochis si Belizarie. Biserica ce poarta hramul Buna Vestire, a fost construita dupa planurile arhitectului Avraam Ioanidis din Brusa. Biserica are dimensiuni impunatoare (43,5 metrii lungime, 21,5 metrii inaltime) si pastreaza vitralii deosebit de valoroase.
Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" - fosta moschee (sec. XVII), transformata in 1831 dupa Pacea de la Adrianopol in biserica ortodoxa. Constructia, pastreaza elemente orientale fiind una din putinele biserici din Romania care nu are turle. Situata in Braila, in Piata Traian, biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" a fost restaurata in anii '90.

9.8. Zone de agrement
• Gradina Publica - oaza de vegetatie avand cea mai veche constructie "Castelul de apa" si pastrand urmele cetatii de altadata (sec. XIV) - de fapt, azi, cateva ziduri.
• Parcul Monument se intinde pe o suprafata de 90 ha si ofera adevarate clipe de liniste in mijlocul unui oras aglomerat fiind un execelent loc de recreere pentru toate categoriile de varsta.
• Portul-Braila, cu vechile silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile inginerului roman Anghel Saligny si la care s-au folosit, pentru prima oara in lume, prefabricate de beton armat.
• Faleza Dunarii - o construtie moderna cu o lungime de 7 km, cu o bogata colectie de monumente de arta - sculpturi.
• Fantana cinetica din centrul civic al orasului - opera a celebrului sculptor roman Constantin Lucaci. Denumit de multi "al doilea Brancusi" - Lucaci ramane, inainte de toate, sculptorul in otel inoxidabil. Elementele ce definesc sculptura plina de vigoare a artistului sunt materia - otel inox inalterabil -vibratiile luminoase explorand suprafata polizata, miscarea, sonoritatea, dar si proiectul in sine - cel al unei sculpturi de integrare urbana. Fermecatoarea fantana mobila a artistului imbina laolalta traditia antica, apoi renascentista si iluminista a jocurilor de apa. Neoconstructivism, arta cinetica, optical art, arta programata, noi materiale, toate concura la realizarea unei sculpturi de mari dimensiuni si a unei lucrari monumentale pe langa care trecem, poate, in fiecare zi.
• Strada Mihai Eminescu - Vechea strada Regala, care astazi poarta numele Luceafarului. Este promenada Brailei. Arhitectura veche a orasului incearca sa supravietuiasca: coloane, aticule, frontoane, fereste, balcoane, feronerie intr-o diversitate atat de bogata, incat gandul te poarta cu mandrie la recentul statut al orasului de rezervatie urbanistica. Desi renovata, in mare parte, pastreaza inca izul vremurilor cosmopolite de inceput de secol XIX.
• Galeriile de Arta Emilia Dumitrescu - Infiintate intr-un monument de arhitectura construit in 1912, in stil eclectic, galeriile cuprind donatia artistei Emilia Dumitrescu, formata din lucrari de pictura, grafica, gravura si piese de arta decorativa universala colectionate de artista.
• Casa Colectiilor de Arta - Prima intentie de constituire a unei colectii publice de arta la Braila i se datoreaza lui Anastase Simu. In 1928 el dona "scumpului ... oras natal Braila" 30 de lucrari de arta, expuse o vreme in interioarele Primariei. In casa Colectiilor de Arta, printre cele 3000 de piese de arta plastica si decorativa, se disting opere de mare valoare, semnate de: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Henri Catargi si altii.

9.9. Hoteluri
Hotel Belvedere
Piata Independentei 1
Braila, jud. Braila
tel. 0239-619.928, 0239-619.931
fax. +40-239-619.928
Dotari si facilitati: 99 locuri, apartamente, camere single, camere duble, restaurant, bar de zi, accepta card, parcare, lift, sala de conferinte, cada, tv, frigider.

Hotel Korona
M. Sebastian 25
Braila, jud. Braila
tel. 0239-619.650
Dotari si facilitati: 28 locuri, apartamente, camere single, camere duble, restaurant, bar de zi, parcare, dus, aer conditionat, tv, frigider,

Hotel Sport
D. Bolitineanu 2
Braila, jud. Braila
tel. 0239-611.346, 0239-612.833
fax. +40-239-612.006
e-mail: dtsjabraila.net
pagina web: http://www.dtsj.braila.net
Dotari si facilitati: 48 locuri, apartamente, camere single, camere duble, bar de zi, parcare, dus, tv,

Hotel Tineretului
Calea Calarasi 56
Braila, jud. Braila
tel. 0239-619.586, 0239-611.263
fax. +40-239-611.263
e-mail: btt_braila2002ayahoo.com
Dotari si facilitati: 72 locuri, camere duble, restaurant, bar de zi, parcare, lift, sala de conferinte, accepta animale de casa, dus, tv, frigider,

Hotel Traian
Piata Traian 1
Braila, jud. Braila
tel. 0239-614.685, 0239-614.686
fax. +40-239-612.835
e-mail: brailaaunita-turism.ro
pagina web: http://ww.unita-turism.ro
Dotari si facilitati: 207 locuri, apartamente, camere single, camere duble, restaurant, bar de zi, bar de noapte, accepta card, parcare, lift, sala de conferinte, accepta animale de casa, cada, aer conditionat, tv, frigider, minibar,

Hotel Triumph
Calea Calarasilor 214
Braila, jud. Braila
tel. 0239-612.300
fax. +40-239-687.500
e-mail: triumph_elenyayahoo.com
Dotari si facilitati: 186 locuri, apartamente, camere single, camere duble, restaurant, bar de zi, bar de noapte, parcare, sala de conferinte, piscina acoperita, sauna, masaj, frizerie, dus, cada, aer conditionat, tv, frigider, minibar

10. INFORMATII UTILE
10.1. Restaurante
CAPITOL
B-dul. Dorobantilor, bl. B6
Tel.: 678451

BELVEDERE
P-ta. Independentei nr. 1
Tel.: 613581

EDY’S CLUB
Str. Mihai Eminescu, nr. 13
Tel.: 632024

CASA ARTEMIS
Str. 1 Decembrie 1918, nr. 108 bis

CONTINENTAL
Calea Calarasilor, bl. 10, parter
Tel.: 619932

EUROPA
Str. Imparatul Traian, nr. 2

MATTEO
B-dul. Dorobantilor, nr. 358, bl. C2
Tel.: 615149

CAPITOL
Bariera Calarasi, bl. A1
Tel.: 678451

ANTIC
Str. Pensionatului, nr. 2

SELECT
Calea Calarasilor
Tel.: 612045

10.2. Pizzerii
J.R. MATTEO COM
Calea Calarasilor, bl. A2, parter
Tel.: 612431

MR. PIZZA
Calea Calarasilor, bl. 10, parter
Tel.: 615160

BELLA ITALIA
Str. G-ral. E. Grigorescu, nr. 24
Tel.: 610559

PIZZA CIAO
Calea Calarasilor, nr. 51, bl. 104, parter
Tel.: 611884

MAXIMUM
AFTER DARK
Str. Plevna

10.3. Fast food
FLANDRA
Calea Calarasilor, nr. 30
Tel.: 613519

LA TOMA
Str. Marasesti, nr. 27
Tel.: 0766-780044

10.4. Discoteci
Black&White
Str. Marului
Tel.: 0239.619.271

Millenium
Aleea Cinematografului, Nr. 1
Tel.: 0724.497.977

10.5. Baruri
Meanox
Bd. A.I. Cuza, Nr. 162
Tel.: 0239.610.850

Belvedere
Piata Independentei, Nr. 1
Tel.: 0239.613.581

Capitol
Bd. Dorobantilor, Nr. 3, Bl. A1, Parter
Tel.: 0239.682.834

Cina
Str. Albinei
Tel.: 0239 671 494

10.6. Cofetarii
Select
Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 146
Tel.: 0239 611 642

Bulevard
Str. Mihai Eminescu
Tel.: 0239 611 659

Macu Rosu
Bd. Dorobantilor, Nr. 3, Bl. A1, Parter
Tel.: 0239.682.834

10.7. Cafenele
Old City Cafe
Calea Calarasilor, Nr. 14
Tel.: 0239.609.126

10.8. Cluburi
Club LMS
Calea Galati, Nr. 9
Tel.: 0239.611.900

Edy's Club
Str. Mihai Eminescu, Nr. 13
Tel.: 0239.632.024

Exotic Club
Str. Stefan cel Mare, Nr. 205
Tel.: 0239 614 963

10.9. Mass Media
ZIARE/REVISTE
MONITORUL
Calea Calarasilor, nr. 161A, etaj 3
Tel.: 691000
infomonitorulabraila.rdsnet.ro

OBIECTIV
Str. 1 Decembrie 1918
tel.: 611053
www.obiectivbr.ro
publicitateabr.obiectiv.ro

FINANCIAL
MERCUR
Str. Pensionatului, nr. 3
Tel.: 613172

ANCHETA
Str. Ana Aslan, nr. 39
Tel.: 606100/2106

10.10. Radio/TV
RADIO IMPACT
Str. Gradinii Publice, nr. 6
Tel.: 611010

RADIO MIX
Str. Golesti, nr. 8
Tel.: 615111

ANTENA 1
B-dul. A. I. Cuza nr. 1
Tel.: 662466

MEGA TV
Tel.: 625301
www.megabraila.ro
officeamegabraila.ro

BIBLIOGRAFIE:
1. Minienciclopedie - Braila 1995, Editura Quercus, Braila, 1995.
2. Beaujeu-Garnier, J. Chabot, Georges, Geografia urbana, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1971.
3. Candea, I., Braila, Origini si evolutie pana la mijlocul sec. al XVI-lea, Editura Istros, Braila, 2001.
4. Candea, Melinda, Erdeli, G., Simon, Tamara, Potential turistic si turism, Editura Universitatii din Bucuresti, 2000.
5. Cocean, Pompei, Geografia turismului, Editura Carro, Bucuresti, 1996.
6. Drimba, Ovidiu, Istoria culturii si civilizatiei, vol. 2, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987.
7. Erdeli, G., Istrate, I., Potentialul turistic al Romaniei, Editura Universitatii din Bucuresti, 1996.
8. Giurescu, C. Constantin, Istoricul orasului Braila - din cele mai vechi timpuri pana astazi, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1968.
9. Ianos, Ioan, Orasele si organizarea spatiului geografic, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1987.
10. Romanescu, Gh., Delta Dunarii, Editura Corson, Iasi, 1996.

(autor: Gheorghe Geanina Simona)