oferte cazare pensiuni Craciun 2008 Revelion 2009 brasov valea prahovei predeal sinaia azuga busteni parang moldova delta dunarii litoral costinesti vama veche bran moeciu maramures bucovina

Oferte cazare si pensiuni din Atractii Turistice (Bucovina)

---

Atractii Turistice (Bucovina)

 

Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa (Suceava)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei Suceava - Falticeni din comuna Scheia, sat Sf.Ilie. Rezervatia se gaseste la interferenta florei nordice cu cea sud-vestica, interferenta care se datoreaza localizarii fanetelor seculare la contactul dintre provincia floristica central-europeana si cea ponto-sarmatica. Suprafata rezervatiei este de cca.9,50 ha.
 
 

Rezervatia Fanetele seculare de la Calafindesti (R. Siret)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Rezervatia se gaseste la 6 km de orasul Siret, spre Suceava, in apropierea drumului national DN2. Interesul pentru aceasta rezervatie se leaga de un relict glaciar deosebit de rar in flora tarii noastre si anume varza iepurelui ( Ligularia glauca). Locul unde se afla rezervatia este cunoscut in toponimia locala prin indicatia "la stejari", pe paraiasul Horait.
 
 

Rezervatia Fanetele seculare de la Ponoare (Suceava)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Rezervatia este situata la 9 km sud de municipiul Suceava, in dreptul satului Cumparatura (comuna Bosanci), la 1 km de soseaua europeana care duce spre Falticeni.
 
 

Rezervatia fanetele montane de pe plaiul Todirescu (Campulung)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Accesul in rezervatie se face pe o poteca de legatura din satul Slatioara spre cabana Rarau, sau prin drumul Padinei, in partea sudica a codrului de la Slatioara, usor accesibil, sau dinspre cabana Rarau, pe un drum de creasta ce duce la Slatioara. Dintre speciile rare de plante, aici amintim: usturoiul siberian, svertia, ghintura, arnica, barcoace si margarete.
 
 

Rezervatia geologica Piatra Tibaului (Dorna)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Piatra Tibaului este localizata la confluenta paraului Tibau cu Bistrita Aurie, pe teritoriul comunei Carlibaba si reprezinta un interesant masiv de calcare eocene fosilifere, inalt de 70 m inaltime. Aceasta impresionanta stanca atrage prin masivitatea sa. Protectia stancii s-a impus datorita valorii stiintifice pe care o prezinta si faptul ca aceste calcare ar fi putut fi atras exploatarea si ar fi periclitat existenta ei.
 
 

Rezervatia geologica Piatra Pinului si Piatra Soimului (Campulung)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Rezervatia geologica Piatra Pinului reprezinta un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de pesti fosiliferi care demonstreaza existenta unei faune specifice : pesti, corali, scoici, etc. Rezervatia se afla pe dreapta raului Moldova, fiind acoperita partial cu pin silvestru, brad, molid, fag, etc., prezentandu-se ca un versant acoperit cu blocuri de stanca si grohotis.
 
 

Rezervatia Cheia Lucavei (Campulung)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Se afla la gura paraului Lucava, la intrarea spre fanetele de la Lucina, pe teritoriul comunei Moldova - Sulita. Impresioneaza frumusetea stancilor calcaroase ce adapostesc cele doua monumente ale naturii: strugurele ursului si floarea de colt. Tot aici se afla un izvorul cu apa sulfuroasa potabila.
 
 

Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor (Campulung)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor se gaseste pe raza comunei Fundu Moldove, paraul Cailor, afluent de stanga al Moldovei, pe un drum de exploatare, dupa care, pe o carare traversand fanete, se ajunge la un bloc de calcare rosii. Aceste calcare au fost descoperite de geologul austriac K. Paul (1874) si redescoperite in 1878 de alt geolog austriac, B. Walter.
 
 

Rezervatia Cheia Moara Dracului (Campulung)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Este situata pe cursul superior al paraului Valea Caselor, afluent de dreapta al raului Moldova, la 7 km de gara Campulung Moldovenesc- Est, pe versantul de nord al masivului Rarau. Orientarea cheii este sud-vest-nord-estica, iar procesul de evolutie continua si in prezent deoarece inca nu s-a atins baza dolomitica , datorita atat rezistentei rocilor la carstificare, cat si debitului redus al paraului ce trece prin aceasta cheie.
 
 

Rezervatia (Quercetumul) de la Crujana (Suceava)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Rezervatia se gaseste pe teritoriul comunei Patrauti, fiind constituita dintr-un arboret de specii de foioase, in special stejarul.
 
 

Rezervatia Tinovul Mare (Poiana Stampei) - Dorna

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei, este strajuita de dealurile Smida, Casoi, Ciungii Chiperenilor, in standa soselei nationale Vatra Dornei - Bistrita si reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala din tara noastra.
 
 

Rezervatia "Tinovul Gaina - Lucina" (Campulung)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Rezervatia se afla pe raza comunei Moldova - Sulita, in catunul Lucina, la stanga paraiasului Bilcani, ce se uneste cu valea paraului Gaina in tinovul cu acelasi nume, la o altitudine de 1200 m. Unul din relictele arctice deosebit de interesante pentru oamenii de stiinta si deopotriva pentru turisti, in constituie mesteacanul pitic.
 
 

Rezervatia Codrul Secular Giumalau (Campulung )

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Se afla pe teritoriul comunei Pojorata. Fauna si avifauna sunt specifice zonei montane si remarcam : rasul, cocosul de munte sau corbul - monument al naturii.
 
 

Rezervatia Codrul Secular Slatioara (Campulung)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983.
 
 

Rezervatia "12 Apostoli" (Dorna)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si pietrele Rosii spre varfurile Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe, "sculptate" de intemperii in decursul vremurilor, constituite din fragmete de lava cimentata.
 
 

Rezervatia Pietrele Doamnei - Rarau (Campulung)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Masivul Rarau adaposteste in partea nordica una din cele mai interesante forme geologice din lantul Carpatilor Orientali, cunoscuta sub numele de Pietrele Doamnei. Accesul in zona se poate face fie din orasul Campulung Moldovenesc, fie prin localitatile Pojorata, Mestecanis, Slatioara sau Chiril.
 
 

Rezervatia Cheile Zugrenilor (Dorna)

Sursa informatiei: "Rezervatii naturale din Bucovina", autor dr.ing.Taras G.Seghedin, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983. Este situata la 20 km in aval de orasul Vatra Dornei, pe raul Bistrita, la o altitudine de 740 m de la suprafatta apei, intinzandu-se pe verticala pana pe varful Pietrosul Bistritei. Zona este deosebit de pitoreasca prin salbaticia stancilor. Flora rezervatiei este specifica stancariilor, aici gasindu-se floarea de colt (Leontopodium alporum) in cea mai joasa statiune naturala din Moldova.
 

Cautari frecvente: Pensiuni, Cabane, Vile, Moteluri, Hotelui, Hostel-uri, sarbatori de iarna, la munte, la mare, Cheile Bicazului, Culoarul Timis-Cerna, Parang, Retezat, Lacul Rosu, vacante la munte, schi, agroturism, Bran, Moeciu, Valea Prahovei, Valea Oltului, ANTREC, Cheia, Predeal, Sinaia, Pensiuni Bran, Pensiuni Moeciu, Pensiuni Rucar, Pensiuni Olanesti, Pensiuni Maramures, Pensiuni Sinaia, Pensiuni Predeal, Pensiuni Valea Oltului, Pensiuni Harghita, Pensiuni litoral, Pensiuni Azuga, Pensiuni Cornu, Pensiuni Sibiu.
(c)  2005-2008 Bun-Venit.ro, toate drepturile rezervate. Reproducerea materialelor fara acordul scris al Bun-Venit.ro este strict interzisa.
Termeni si conditii de utilizare

---